Puterea de cumpărare scade, inflația urcă — și coșul zilnic devine un lux
Inflația, măsurată de Institutul Național de Statistică prin intermediul Indicelui Prețurilor de Consum, a urcat în august la 9,9%, de la aproape 8% luna trecută. Economiștii spun că ne putem aștepta la o inflație de două cifre în această toamnă.
Deși fiecare dintre noi o simțim de câte ori mergem la piață sau intrăm într-un magazin, există anumiți actori economici care se bucură atuncâ când inflația e ridicată. „Dacă ne uităm la episodul de majorare a ratei inflației care a început în anul 2022, de departe, Guvernul este cel mai mare câștigător din creșterea generalizată a prețurilor: Din cele 61 de miliarde de lei creștere a veniturilor bugetare în 2023, un total de 45 de miliarde au venit numai din creșterea prețurilor”, arată Adrian Codirlașu, președintele CFA România, într-o analiză recent publicată.
De asemenea, mai explică economistul român, o alta categorie de beneficiari ai unei inflații ridicate sunt debitorii. Iar principalul debitor din economia româneasca este Statul.
„Debitorii, cum ar fi guvernele și companiile, pot beneficia de inflația ridicată prin reducerea valorii reale a datoriei lor. Cu alte cuvinte, inflația ridicată face ca suma datorată să aibă mai puțină valoare în termeni reali, ceea ce înseamnă că debitorii pot rambursa datoria lor cu mai puține resurse”, explică Codirlașu.
Încheierea schemei de plafonare a prețurilor energiei electrice și al pachetului de consolidare fiscală a dus la reconfigurarea traiectoriei inflației, iar Banca Națională estima luna trecută că rata inflației va urca până la un maxim de 9,2% în septembrie, urmând să scadă ușor la finalul anului, până la 8,8%.
Energia electrică, fructele și produsele de igienă au înregistrat cele mai mari scumpiri în august, arată datele Statisticii.
Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 10%, serviciile cu 9,85% iar alimentele cu circa 9%, potrivit datelor transmise de INS.
BNR a trecut la un regim de țintire a inflației din 2005, ținta pentru acest an fiind o rată a inflației de 2,5% +/- 1 p.p
Cauzele principale ale creșterii inflației, pe scurt
Prețuri la energie: Eliminarea plafonării prețurilor la energie a dus la o creștere puternică a facturilor, afectând indirect toate costurile de producție și transport.
Taxe și accize: Majorarea generalizată a TVA și creșterea accizelor se regăsesc în costuri mărite pentru multe produse de masă și servicii.
Deficit bugetar ridicat: Cheltuielile mari ale statului și veniturile fiscale insuficiente cresc presiunea pe buget, duc la împrumuturi costisitoare și amplifică cererea din economie, accentuând inflația.
Importuri și productivitate scăzută: România are o dependență mare de importuri, iar productivitatea este sub media UE – de aici, fluctuații de prețuri mai mari la bunuri esențiale, mai ales când cursul valutar se depreciază sau când costurile externe cresc.
Strategii bugetar-fiscale: Ajustările fiscale și lipsa reformelor structurale majore (absorbția lentă a fondurilor europene, politici de sprijin la energie prost calibrate pe termen lung) au contribuit suplimentar la volatilitatea prețurilor.