Pacientă moartă în sala de operaţie. Găsit vinovat: medicul sinucigaş de la Elena Doamna
S-a dat sentinţa în unul dintre cele mai terifiante cazuri de malpraxis din istoria Iaşului. La 10 ani după ce a revoltat o ţară întreagă, justiţia ieşeană a tranşat, în sfârşit, „dosarul Badii”, povestea cu final tragic a juristei de la Prefectură care a murit din cauza unei anestezii eşuate. Judecătorii au găsit vinovatul: medicul anestezist Onoriu Filip, fostul şef ATI de la Maternitatea “Elena Doamna”. Filip este mort însă de cinci ani, după ce s-a sinucis tocmai de teama acestui dosar. În proces a mai fost judecată o doctoriţă, Carmen Mihaela Matei, care a fost achitată ieri, definitiv, deoarece faptele sale nu sunt de ordin penal
De mai bine de un deceniu a avut nevoie justiţia ieşeană pentru a dă un răspuns familiei îndoliate a fostei juriste Daniela Badii, de la Prefectura Iaşi, moartă din cauza unei intervenţii medicale eşuate. Curtea de Apel Iaşi a finalizat, ieri, definitiv, acest dosar de malpraxis în care un medic anestezist pe nume Carmen Mihaela Matei a fost judecat pentru ucidere din culpă. Matei a fost achitată definitiv de magistraţi, care au ajuns la concluzia că nu ea este cea care ar fi direct răspunzătoare de moartea prematură, la 40 de ani, a Danielei Badii. După cinci ani de procese, judecătorii au ajuns la concluzia că vinovat de moartea fostei funcţionare de la Prefectură este chiar fostul şef ATI de la Maternitatea “Elena Doamna”, Onoriu Filip. Filip s-a sinucis, în 2015, el invocând într-un mesaj trimis avocatei sale tocmai presiunea cauzată de acest caz de malpraxis.
Detalii în premieră: ce s-a întâmplat în sala de operaţii
Daniela Badii s-a internat la Maternitatea “Elena Doamna” pe 10 februarie 2010, cu diagnosticul “fibrom uterin – metroragie”. Trebuia să efectueze o histeroctomie totală, intervenţia fiind stabilită pentru data de 12 februarie. Din echipa de operaţie făcea parte anestezistul Carmen Mihaela Matei, care a decis – din cauza intervenţiei complicate – efectuarea unei anestezii generale, cu intubaţie orotraheală, cu care pacienta a fost de acord. În cadrul controlului preanestezic, doctoriţa a constatat că pacienta avea “gât scurt şi macroglosie – limba mare”, ceea ce însemna că intubaţia avea să fie una dificilă.
Pe 12 februarie 2010, la ora 9.20, Daniela Badii a fost condusă de asistente până în sala de operaţii. A fost conectată la aparate iar plămânii i-au fost oxigenaţi, timp de trei minute.
Zece minute mai târziu, Carmen Matei a cerut unei asistente să injecteze în venele pacientei substanţele anestezice. Imediat după, Matei a încercat să o intubeze pe Daniela Badii. “Cu ajutorul laringoscopului a încercat să deschidă cavitatea bucală şi să evidenţieze orificiul glotic cu corzile vocale şi epiglota. La prima încercare de intubare nu a reuşit să evidenţieze acest orificiu, observând doar epiglota. A încercat să introducă sonda de intubaţie pe lângă epiglotă, a introdus sonda pe lângă orificiul glotic şi şi-a dat seama că a efectuat intubarea prin esofag, aşa că a retras imediat sonda”, au precizat judecătorii primei instanţe, în motivarea sentinţei, ce a fost însuşită şi de Curtea de Apel. Magistraţii au mai arătat că, în acel moment, Carmen Mihaela Matei “şi-a dat seama” că nu o poate intuba pe Daniela Badii, aşa că a cerut ajutorul şefului de secţie ATI, Filip Onoriu.
Până să ajungă Onoriu în sala de operaţii, Matei a mai încercat o intubare, de această dată cu o sondă mai subţire, însă nu a reuşit nici de acea dată. Onoriu se afla la acel moment într-o altă operaţie, însă, sunat de o asistentă şi spunându-i-se că e vorba de o urgenţă, a venit în sala unde se afla Badii. La ora 9.40, Filip a intrat în sala de operaţie şi a preluat actul medical al anesteziei generale. Din acel moment, au arătat judecătorii, Matei nu a mai efectuat nicio procedură. Trei martori audiaţi de judecători au arătat că, atunci când Onoriu a intrat în sala de operaţii, pacienta dădea semne de trezire şi îşi recăpătase respiraţia spontană. Mai mult, dădea din mâini şi din picioare. “dr. Filip i-a spus pacientei să stea liniştită ca să o intubeze”, au arătat judecătorii. La solicitarea lui Onoriu Filip, asistenta a făcut a doua injectare cu substanţe anestezice. S-au folosit 200 de miligrame de Tiopental şi 100 de miligrame de Lysthenon, fără a se efectua preoxigenarea pacientei. “Dr. Filip a efectuat mai multe încercări de intubare, reuşind la a şasea încercare, în jurul orei 10.00, în urma unei intubări orotraheale oarbe”, se arată în motivarea judecătorilor.
În tot acel timp, starea pacientei s-a înrăutăţit, din cauza lipsei de oxigen. Aceasta a avut nevoie de manevre de resuscitare şi i s-a administrat atropină şi adrenalină. La ora 11.15, doctorul Filip a sunat şeful secţiei ATI de la Spitalul “Sfântul Spiridon” şi a stabilit pentru Daniela Badii diagnosticul „sindrom postresuscitare, comă hipoxică hipercapnică”. Pacienta a fost transferată la Spitalul de Neurochirurgie, deoarece maternitatea nu avea, la acea vreme, un ventilator adecvat. Pe 17 februarie, la o săptămână după, Daniela Banii a murit. Cauza morţii: insuficienţă cardio-irespiratorie acută, consecinţa unei encefalopatii hipoxice apărute în cursul inducţiei unei anestezii generale.
Cine a fost de vină
Încă de la început, aşadar, a fost clar că decesul Daniela Badii a fost provocat de o actiune/inacţiune din timpul procedurii de anesteziei generale. Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi a finalizat ancheta în 2016 cu trimiterea în judecată a doctoriţei Carmen Matei. Conform rechizitoriului, anestezista “nu a respectat dispoziţiile legale şi măsurile de prevedere pentru exerciţiul profesiei de medic”. Concret, procurorul de caz a considerat că Matei nu a ţinut cont de “experienţa minimă” pe care o avea şi de “natura intubaţiei” ce urma să o efectueze asupra Daniela Badii. “Cea mai bună şi prudentă atitudine ar fi fost solicitarea participării şefului de secţie Filip Onoriu chiar de la începutul intervenţiei, fiind prezente suficiente elemente ce indicau şi impuneau acest lucru”, a acuzat procurorul de caz. Acesta a mai arătat că Matei nu a asigurat funcţiile vitale ale pacientei.
Judecătorii au concluzionat însă că imprudenţa invocată de procuror nu este echivalentă cu comiterea unei infracţiuni. Mai mult, a arătat judecătorul, moartea Danielei Badii ar fi fost provocată de manevrele efectuate de doctorul Filip. “Contrar susţinerilor procurorului, nu încercările inculpatei de a intuba pacienta au produs decesul acesteia la 17.02.2010, ci manevrele efectuate de dr. Filip Onoriu după ce a preluat conducerea intervenţiei medicale. Instanţa are în vedere, în acest sens, că până la venirea dr. Filip Onoriu, a asigurat funcţiile vitale ale pacientei, care era stabilă hemodinamic, dădea semne de trezire, ceea ce însemnă că pacienta îşi revenea din antestezie. De altfel, în rechizitoriu s-a precizat că vina inculpatei a fost aceea că nu l-a chemat dr. Filip Onoriu să asiste la intubaţia dificilă, cerinţă care nu este prevăzută de vreo normă legală, ci poate fi încadrată ca o măsură de prevedere în exercitarea profesiei de anestezist”, a fost concluzia tranşantă a judecătorilor. Aceştia au mai precizat că urmările lipsei de oxigen, care au dus în final la deces, au apărut cât timp doctorul Filip încerca să o intubeze. “Acţiunile inculpatei nu se înscriu în lanţul cauzal care a condus la decesul victimei (…) Ipotetic, dacă inculpata l-ar fi anunţat pe dr. Filip Onoriu înainte şi dacă acesta ar fi asistat la operaţie, nu se poate trage concluzia că s-ar fi evitat producerea decesului pacientei”, au concluzionat judecătorii.
Fiicele Danielei Badii s-au constituit parte civilă în proces cu câte 1 milion de lei fiecare. Pentru că decizia instanţei a fost achitare, urmaşele fostei juriste de la Primărie ar trebui să deschidă un nou proces, pe latură civilă, pentru a obţine daune. Nu e clar însă împotriva cui. În 2015, când acest caz se afla la Parchet, Onoriu Filip s-a spânzurat în spatele Mănăstirii Cetăţuia. În prealabil, şi-a anunţat avocata, căreia i-a transmis că “nu mai rezistă”. La acel moment era suspect în acest dosar şi, cel mai probabil, ar fi fost şi el trimis în judecată.