O vamă de 3,5 milioande de euro, închisă de 11 ani. Redeschiderea punctului vamal de la Racovăț, o prioritate pentru senatorul AUR, Dorinel Cosma
Singurul punctul vamal cu Ucraina, din județul Botoșani, aflat în satul Racovăț, este închis de 11 ani, chiar dacă proiectul s-a bucurat de o investiție de aproximativ 3,5 milioane de euro. Botoşănenii care trăiau din comerţul de frontieră spun că au ajuns la sapă de lemn. În vederea sprijinirii localnicilor pentru care micul comerţ de frontieră reprezenta unica sursă de venit, senatorul AUR, Dorinel Cosma, se adresează ministrului interimar al Finanțelor, Dan Vîlceanu, pentru deblocarea cazului.
”Care sunt acțiunile imediate și măsurile concrete pe care le veți lua petru deblocarea acestei situații, care trenează de atâția ani și când preconizați că se va redeschide acest punct vamal, care este de o importanță capitală pentru locuitorii din zonă?”, a punctat senatorul AUR, Dorinel Cosma.
Odată cu închiderea vămii, locuitorii județului Botoșani care trăiau din comerțul de frontieră au ajuns la sapă de lemn, mulți dintre ei fiind nevoiți să se întoarcă la agricultura de subzistență sau să plece la muncă în afara țării, pentru a-și putea întreține familiile. Deblocarea situației și redeschiderea acestui punct vamal ar reprezenta o gură de oxigen, atât pentru localnici, cât și pentru locuitorii județului Botoșani, care în prezent trebuie să ocolească 100 de km pentru a ajunge în Ucraina, cel mai apropiat punct de trecere a frontierei fiind cel din localitatea Siret, județul Suceava.
Povestea reabilitării vămii de la Racovăţ începe în 2010
Pentru redeschiderea Vămii de la Racovăţ trebuia ca atât Ucraina, cât şi România să investească în infrastructura punctului de frontieră. La acel moment, Ministerul Finanţelor a dispus alocarea sumei de 500.000 de euro pentru reabilitarea vămii, pe partea românească, la Racovăţ. Punctul de trecere a frontierei trebuia dotat cu aparatură de securitate şi supraveghere inclusiv pentru noapte, de spaţii adecvate, inclusiv de triaj şi control sanitar-veterinar plus alte măsuri de securitate şi control solicitate conform normelor europene. La suma destinată reabilitării spaţiilor vămii, dar şi instalării aparaturii de securitate, se adăugau aproape 3 milioane de euro, din fonduri europene, accesate de Consiliul Judeţean Botoşani. Licitaţia pentru execuţia lucrărilor a fost câştigată de o firmă din Bacău. După ce a încasat o parte din banii destinaţi lucrărilor, societatea respectivă a intrat în insolvenţă şi mai apoi a dat faliment. Pe fir a intrat şi DNA-ul, lucrările fiind blocate. Doi ani, punctul de trecere a frontierei a rămas acoperit de buruieni, degradându-se treptat. Abia în anul 2013 s-a găsit un nou constructor. În cele din urmă, în 2015 lucrările au fost finalizate, iar vama a devenit perfect funcţională din punct de vedere al standardelor europene. Cu toate acestea, au trecut aproape 6 ani de la finalizarea lucrărilor pe partea românească, iar vama a rămas tot închisă. Mai mult decât atât, Consiliul Judeţean Botoşani a riscat enorm după ce a cheltuit 3 milioane de euro pentru un drum strategic care, cu vama închisă, ducea nicăieri. Practic, ar fi putut fi obligat să returneze toată valoarea investiţiei.
De Centenar drumurile s-au blocat
Reprezentanţii Guvernului în judeţul Botoşani spun că vama nu se deschide fiindcă autorităţile ucrainene nu au finalizat partea lor de investiţie în infrastructura vamală în zona localităţii Diakivţi. Reprezentanţii Prefecturii Botoşani spun că negocierile româno-ucrainene pentru deschiderea vămii s-ar fi blocat acum aproximativ trei ani, fără ca diplomaţia să reuşească până în prezent găsirea unei soluţii. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Botoşani spun că ar fi găsit o sursă de finanţare comună cu Ucraina, din fonduri europene, pentru reabilitarea unei porţiuni de drum spre vamă, fapt care ar duce la grăbirea lucrărilor.