Nu am primit 80 de miliarde de euro, ni s-au arătat 80 de miliarde de euro şi nu ni s-au dat, erau ai noştri – CURIERUL ROMÂNESC
De asemenea banii nu ne-au fost oferiţi de cineva din propria ogradă. România este membru al Uniunii Europene cu drepturi depline şi cotizează la bugetul european. Banii nu ne-au fost oferiţi de alţii ci pur şi simplu aceasta este suma care ne revenea din redistribuţia pe baza numărului de cetăţeni.
Sigur că politicienii au încercat să prezinte acest lucru ca pe un mare câştig sau o mare pierdere.
În realitate însă nu am obţinut nimic, viaţa românilor nu a devenit astăzi mai bună decât ieri. Aceşti bani se acordă pe proiecte, de multe ori proiecte aberante pentru nivelul de dezvoltare al României.
Spre exemplu în ciclul bugetar european precedent zona Bucureşti Ilfov nu a putut accesa proiecte europene pentru infrastructură. Asta în ciuda faptului că vorbim de zone în dezvoltare cu nevoi mari pe infrastructură şi cu primării capabile să asigure managementul necesar şi cofinanţarea necesară implimentării proiectelor.
Aşa că banii nu s-au dus acolo unde era nevoie de ei, iar acordarea s-a realizat pe nişte criterii aiurite: eşti o zonă depopulată, lumea a părăsit localitatea ta? Atunci hai să îţi dăm maximul de puncte ca să poţi accesa aceste fonduri. Dar apa şi canalizarea nu mai aduce oamenii înapoi, aceştia plecând spre zonele mai dezvoltate economic. Aşa că lucrări de infrastructură importante nu au beneficiari, iar acum Bruxellul îşi cere banii înapoi deoarece ele nu se dovedesc rentabile economic.
Ce nu se înţelege, şi era responsabilitatea europarlamentarilor români să asigure acest lucru, este că o zonă dezvoltată în România nu este nici la 10% din nivelul unei zone dezvoltate din Germania: nu poţi compara Bucureştiul cu Berlinul.
Tocmai de aceea în acest ciclu bugetar este foarte important ca banii să fie direcţionaţi şi către marile aglomerări urbane, acolo unde natural populaţia este în creştere.
Gradul de accesare pe ciclul actual a fost de sub 30%, mare parte plăţi directe în agricultură. Procentele sunt ridicole şi această situaţie trebuie oprită. Acum suma este de două ori mai mare, să ne aşteptăm la doar 15% grad de absorţie?
Aşa că trebuie debirocratizate procedurile de accesare a acestor bani. Ei trebuie să se ducă în sectoarele economiei şi acolo unde este cu adevărat nevoie de ei, unde este cerere.
Există proiecte vitale care nu s-au mişcat deloc în această perioadă: construcţia de autostrăzi,
» Citește întreg articolul pe Curierul Românesc.