Noua listă neagră a UE o include şi pe presupusa iubită a lui Putin, fosta gimnastă Alina Kabaeva

A șasea rundă de sancțiuni adoptate de UE o vizează și pe Alina Kabaeva, fosta gimnastă care are o legătură de ani de zile cu președintele Rusiei, transmite publicația spaniolă El Pais, citată de Rador.

Consiliul UE a aprobat vineri a șasea rundă de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei, cea mai dureroasă lovitură de până acum pentru Kremlin, dar și cea care a necesitat cel mai mult timp pentru a-i aduce la un acord pe cei 27 de membri comunitari. Printre noile măsuri, se extinde lista neagră a celor sancționați la care se adaugă 65 de cetățeni ruși și ucraineni. Printre aceştia se numără şi Alina Kabaeva (originară din Tașkent, Uzbekistan, are 39 de ani), presupusa iubită a președintelui rus Vladimir Putin.

La 100 de zile după ce Putin a ordonat un atac pe scară largă asupra Ucrainei, UE a inclus pe lista sa de sancțiuni pe Kabaeva, femeia care a fost considerată iubita lui ani de zile. Fosta gimnastă, unul dintre cei mai recunoscuți sportivi ruși înainte de a deveni membru al partidului lui Putin (Rusia Unită), a fost premiată ca șef al National Media Group în septembrie 2014, la scurt timp după începerea războiului din Donbas. Bruxelles-ul calcă astfel pe urmele Regatului Unit, care la jumătatea lunii mai a sancționat consiliul de administrație al National Media Group, holding care deține pachete mari de acțiuni în aproape toate principalele mass-media federale ruse, care difuzează propagandă Kremlinului. Kabaeva a fost, de asemenea, ani de zile membru al Dumei de Stat.

Presupusa relație dintre medaliata olimpică – la Sydney în 2000 și la Atena în 2004 – și Putin a făcut obiectul speculațiilor de când a fost dezvăluită în 2008 de ziarul „Moskovski Korrespondent”, acum închis. Ulterior, Kremlinul a negat diverse rapoarte care sugerează că cei doi ar fi devenit părinți. Documentul UE o acuză pe Kabaeva că „sprijină acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”.

Sancțiunile au ajuns și la familiile altor funcții apropiate președintelui rus, precum cea a propriului purtător de cuvânt, Dmitri Peskov. Fiului său Dmitri și soției sale Elizaveta li se va interzice să călătorească în Europa, iar bunurile lor de pe continent ar putea fi înghețate. O altă nouă sancționată este Marina Mordaşova, soția lui Aleksei Mordaşov, unul dintre cei mai bogați bărbați din Rusia. Mordaşov, președintele gigantului siderurgic Severstal, a fost deja sancționat la patru zile după ce a început ofensiva rusă asupra Ucrainei.

Un alt cetățean care apare pe lista neagră a UE este Arkadi Volozh, fondatorul Yandex, alternativa rusă la Google. Volozh a reacționat prin demisia din toate funcțiile din cadrul companiei, care acoperă totul, de la căutări pe internet la servicii de taxi și livrare de alimente. „Deși consider că aceasta a fost o decizie greșită și în cele din urmă contraproductivă, nu intenționez să emit nicio îndrumare prin intermediul unui trust de familie cât timp sunt aplicate sancțiunile”, a spus Volozh într-un comunicat.

Pe lângă cele 65 de personalități pedepsite pentru susținerea directă sau indirectă a Kremlinului și, prin urmare, a ofensivei asupra Ucrainei, Bruxelles-ul a sancționat și 18 persoane juridice, printre care Bursa de Valori din Moscova și istoricul producător de camioane Kamaz.

Noile sancțiuni, care vor intra în vigoare imediat ce vor fi publicate în Monitorul Oficial al UE, vor dinamita modelul de afaceri al exporturilor rusești, care dețin 50% din piața lor în Uniune. În 2021, UE a importat țiței rusesc în valoare de 48 de miliarde de euro și produse rafinate în valoare de 23 de miliarde de euro. Bruxelles-ul calculează că pedeapsa aprobată va lipsi la sfârșitul anului Moscova de 90% din aceste venituri, ceea ce poate lăsa o gaură de peste 60.000 de milioane de euro în cuferele rusești. Regimul Putin caută cumpărători alternativi, India fiind principalul său client emergent. Companiile petroliere ruse sunt însă nevoite să-și ofere produsele pe acele piețe la reduceri care, potrivit analiștilor, ajung deja la 30% în raport cu prețul practicat în Europa.

Aprobarea acestei a șasea baterii de sancțiuni a necesitat aproape patru săptămâni de negocieri de când au fost anunțate pe 4 mai de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Târguiala a forțat ca interdicția să fie limitată la petrolul importat pe nave, care reprezintă două treimi din total, și să continue să tolereze pentru moment ceea ce ajunge prin conductă. Excepțiile introduse vor permite țărilor cele mai dependente de petrolul rusesc, precum Ungaria, Cehia sau Bulgaria, să își mențină achizițiile. Dar două dintre principalele piețe europene ale petrolului rusesc, Germania și Polonia, vor fi închise chiar și pentru importurile prin conducte, ceea ce garantează impactul financiar extraordinar al sancțiunii.

Runda a șasea include și deconectarea celei mai mari bănci rusești, Sberbank, de la sistemul de mesagerie financiară Swift, un instrument vital pentru relațiile internaționale ale sectorului financiar. În domeniul propagandei ruse, UE interzice difuzarea pe teritoriul comunitar a trei canale de televiziune care sunt considerate a fi legate de Kremlin.