Nicușor Dan a strâns cureaua pentru români, dar ezită când vine vorba de „statul gras”

„Pachetul 2 trebuia să fie în sfârşit de iulie şi o să fie început de augDupă ce a semnat fără ezitare primul val de austeritate, care lovește direct în buzunarul românilor de rând, președintele Nicușor Dan devine brusc calm și nepăsător când vine vorba despre măsurile care ar trebui să reducă cheltuielile aparatului de stat. Aflat într-o vizită oficială în Austria, șeful statului îndeamnă populația la „calm” și „optimism”, în timp ce oamenii simt deja pe pielea lor tăieri de beneficii, scăderi de salarii și servicii publice tot mai slabe.

Reformele care ar trebui să atingă „statul gras” bat pasul pe loc, în timp ce cetățenii plătesc prețul imediat.ust. Nu sunt chestiuni care să fie dramatice. Deci să ne păstrăm calmul şi optimismul că mergem în direcţia potrivită fiscal”, a spus Nicușor Dan, departe de problemele reale din România.

Realitatea din teren îl contrazice însă. Primul pachet de măsuri, deja promulgat, a fost aplicat rapid și fără milă asupra celor mai vulnerabili: salarii înghețate, reduceri de sporuri, eliminări de beneficii sociale, plafonări în educație și sănătate. În schimb, măsurile care ar viza structurile supradimensionate din instituțiile publice, companiile de stat, pensiile speciale și posturile sinecuriste sunt încă „în lucru”.

„Tocmai ce am semnat primul pachet de măsuri. Tehnic este consistent, sunt 30 de pagini, 40. Mereu când avem de făcut astfel de lucruri apar probleme tehnice”, a explicat președintele, fără să menționeze nimic concret despre măsuri care vizează reducerea risipei bugetare din aparatul de stat.

Într-o justificare vagă, Nicușor Dan susține că trebuie „să transmitem calm piețelor financiare”, ignorând complet nemulțumirea populației și tensiunile sociale tot mai vizibile:

„Trebuie să transmitem un mesaj de calm față de partenerii noștri, mai ales spre piețele financiare. Am avut o evaluare de la Standard & Poor’s. O să vedem cifrele de la finalul anului. Specialiștii au evaluat măsurile pe care le ia Guvernul.”

Între timp, populația suportă deja impactul austerității: putere de cumpărare scăzută, servicii publice mai slabe și un sentiment acut de nedreptate, în condițiile în care clasa politică rămâne neatinsă de „reformele dureroase”.

„Când iei măsuri care reduc cheltuielile după ani de zile când România a cheltuit mai mult decât își permitea, apar tensiuni între politicieni și populație.”

Deși vorbește despre curajul partidelor pro-occidentale de a-și asuma reforme, Nicușor Dan omite esențialul: românii plătesc primii, în timp ce sistemul de privilegii rămâne neatins.

„Este remarcabil că partidele pro-occidentale din România şi-au asumat asta. Cel mai simplu pentru fiecare dintre ele ar fi fost să stea în opoziţie.”

Această abordare a fost catalogată de analiști ca fiind selectivă și ipocrită: atunci când este vorba de sacrificiile oamenilor obișnuiți, Guvernul se mișcă repede. Când vine vorba de tăiat din pensiile speciale, sinecuri, fonduri risipite, totul se „analizează tehnic” sau se amână „pentru începutul lunii viitoare”.

În loc să răspundă concret dacă Guvernul se va încadra în ținta de deficit bugetar de 7,5%, Nicușor Dan s-a limitat la generalități și la promisiuni de „optimism fiscal”.

Cu alte cuvinte, austeritatea se aplică prompt pentru români, dar cu mănuși și întârziere pentru clienții politici ai statului. Iar președintele, în loc să apere echilibrul și corectitudinea reformelor, validează o austeritate cu două viteze.