Motivele pentru care fermierii din Europa de Est nu vor ca grâul ucrainean să le tranziteze țările

0,11%. Acesta este procentul analizelor pozitive realizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) la cerealele ucrainene care au tranzitat România. Autoritatea a făcut peste 9.700 de verificări, iar în urma analizelor de laborator realizate pentru probele prelevate din cereale și produse de origine non-animală au fost înregistrate 9 neconformități (soia și șrot de soia) în ceea ce privește prezența organismelor modificate genetic și 2 pentru depășirea limitelor maxime admise pentru reziduuri de pesticide (semințe de floarea soarelui și grâu).

Cerealele ucrainene, care nu ar fi conforme din punct de vedere al normelor europene, au reprezentat doar unul din motivele invocate de fermieri atunci când au solicitat interdicția de import.

Din cauza porturilor blocate, cerealele ucrainene au început să fie transportate pe cale terestră, prin România, Polonia și alte țări, prin așa-numitele „benzi ale solidarității”, după invazia rusă în Ucraina.

Prima problemă a apărut din cauza prețului cerealelor din Ucraina. Unul mult mai mic decât cel al produselor statelor UE.

Cantități mari de cereale ucrainene, mai ieftine, au rămas în statele din Europa Centrală, inclusiv în Polonia, România, Ungaria și Bulgaria, afectând prețurile și vânzările pentru fermierii locali, mulți dintre aceștia afirmând că înregistrează o scădere semnificativă a veniturilor lor.

În Polonia, perturbările de pe piață au declanșat proteste masive din partea fermierilor, forțând guvernul să îl demită pe fostul ministru al Agriculturii, Henryk Kowalczyk, despre care fermierii au spus că a neglijat mult timp această problemă și chiar i-a înșelat promițându-le că prețurile cerealelor vor crește.

În România au avut loc, de asemenea, proteste ale fermierilor, iar împotriva ministrului Petre Daea s-a depus o moțiune simplă din partea opoziției, care a picat la vot în Camera Deputaților. Acestuia i s-a imputat faptul că nu a știut să negocieze cu Comisia Europeană mai mulți bani pentru fermierii români, ca despăgubire pentru prejudiciul adus de cerealele ucrainene care tranzitează țara. Fermierii acuză că o parte consistentă din acest grâu rămâne în România, fiind comercializat aici, mai ieftin, în dauna producătorilor autohtoni.

Sursa foto: Comisia Europeană

Mai mult, unii fermieri și o parte a presei au susținut că ”cerealele au scăzut la prețuri istorice”. Este însă reală această acuzație?

Conform site-ului Comisiei Europene, prețul grâului este în scădere față de februarie 2022, data invaziei Rusiei în Ucraina, însă este în continuare considerabil mai mare decât la finalul anului 2019.

În februarie 2022, grâul se tranzacționa în Europa cu până la 200 de euro pe tonă, însă după izbucnirea războiului cotațiile au urcat până la peste 470 de euro pe tonă. Acum, prețul este între 270 și 300 de euro pe tonă. Sub prețul de după război, însă peste cel din urmă cu doi ani.

Fermierii susțin însă că deși prețul de acum este mai mare decât cel din 2021, acesta tot nu acoperă scumpirile din ultimul an, cele mai importante fiind la combustibil.

Consultantul în domeniul agricol Cezar Gheorghe (Clubul Fermierilor Români) a explicat, însă, că o parte din fermierii români ar fi refuzat să vândă producția în vara anului trecut, așteptând ca prețul cerealelor să crească în primăvara 2023:

”Într-adevăr. În momentele de tensiune ce au început odată cu invazia Rusiei în Ucraina, pe fondul panicii, căci toate mărfurile rămân blocate în bazinul Mării Negre, incluzând aici Ucraina și Rusia, prețurile au început să urce în mod vertiginos. Am ajuns astfel la valori maxime în luna mai 2022 de 415 euro la grâu, 840 euro la rapiță și circa 378 euro la produsul porumb. De asemenea, semințele de floarea soarelui au atins un maxim de 1150USD /tonă. O parte dintre fermieri au refuzat să vândă motivând alte creșteri substanțiale. Însă piața s-a întors împotriva lor. Pe măsura ce s-au activat liniile de solidaritate, s-a creat culoarul cerealelor cu plecare din Odesa, bursele globale au început să scadă treptat până în luna august 2022. Scăderile au continuat alimentate și de acțiunile FED în lupta împotriva inflației, astfel că astăzi avem niveluri de preț de 230 EURO la grâu, 430 euro la rapiță, 230 euro porumb și 420 USD la semințele de floarea soarelui.Nu este mai puțin adevărat că costul logistic a început să crească din cauza cererii pentru mărfurile ucrainene, flote de autocamioane și vagoane plus barje și-au deplasat interesul spre aceste mărfuri pentru că erau tarife mai mari. Acest lucru a antrenat o creștere de 70% a costului logistic în România ceea ce înseamnă că se închide tot în buzunarul fermierului român într-un final. Și, de asemenea, disponibilitatea logistică și timpii foarte mari de așteptare au generat reluctanța din partea fermierilor ce au considerat că iarna va fi un moment bun de vânzare a mărfurilor.Însă, precum am spus, piața este formată din cerere și ofertă, iar dacă oferta a revenit prin liniile de solidaritate și coridorul cerealelor plus Rusia ce a vândut agresiv (în termen de preț) grâu, prețul a scăzut la valorile descrise mai sus. Într-un fel a fost ca un film în episoade, pe segmente și paliere, în care foarte mulți fermieri români nu au crezut sau nu au înțeles volatilitatea din piețe”, a explicat Cezar Gheorghe, conform G4Media.


Analistul Sorin Ioniță, Expert ȋn reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici locale la think-tank-ul Expert Forum, a explicat că guvernul a eșuat în a explica publicului din România câteva aspecte esențiale legate de chestiunea cerealelor.

”Ce anume face ca producătorii de cereale din Ucraina, lucrând sub bombe, cu combustibil şi electricitate raţionalizate, mână de lucru luată la armată şi rute de transport lungi şi costisitoare, să poată vinde totuşi mai ieftin decât cei din România? Care sunt aceste diferenţe de preţ, pe tipuri şi cantităţi de produse? Dacă producătorii ucraineni vând cereale ieftine pe piaţa internă din România (cât anume?), asta nu înseamnă că produsele de panificaţie ar trebui să se ieftinească, în beneficiul consumatorilor, contribuind la scăderea inflaţiei? Dacă nu se întâmplă, de ce nu se întâmplă? Sunt ori nu mai ieftine cerealele aduse din Ucraina?”, a scris Sorin Ioniță pe o rețea de socializare.

O altă problemă a fermierilor ține de suma promisă de UE pentru cei afectați de fluxul de cereale din Ucraina.

În martie, Comisia a anunțat că va lansa 56,3 milioane de euro din rezerva de criză a UE pentru Polonia, Bulgaria și România, pentru ca guvernele să distribuie acești bani între fermierii cei mai afectați de afluxul de cereale ucrainene. În cadrul acestei scheme, 29,5 milioane de euro vor fi alocate Poloniei, iar România urmează să primească doar 10,5 milioane de euro, o sumă considerată derizorie de către fermierii români.

Trebuie menționat însă că un fermier cu 10 hectare și cu vârstă sub 40 de ani, deci eligibil pentru schema Tineri fermieri, primea în anul agricol 2022 o subvenție pentru grâu de peste 2.400 de euro, conform Agrointeligența.

Sumele pe hectar stabilite pentru anul 2022:

Schema de plată unică pe suprafață: 96,2796 euro/hectar;

Plata redistributivă: 1-5 ha inclusiv – 5,0000 euro/hectar; al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha inclusiv) – 48,7184 euro/hectar;

Plata pentru înverzire: 58,5308 euro/hectar;

Plata pentru tinerii fermieri: 48,1398 euro/hectar;

Ajutoarele Naționale Tranzitorii: 11,92 de euro la hectar.

Calculul subvenției pentru un fermier care a cultivat grâu pe 10 hectare de teren:

Pentru primele 5 ha se ia în calcul nivelul I la Plata redistributivă

SAPS+Redistributivă (I)+ Înverzire+Tineri fermieri+ANT 1 =96,2796 euro/ha + 5 euro/ha + 58,5308 euro/ha+ 48,1398 euro/ha+11,92 euro/ha=219,97 euro/ha;

Pentru următoarele 5 ha se ia în calcul nivelul II la Plata redistributivă

SAPS+Redistributivă (II)+ Înverzire+Tineri fermieri+ANT 1=96,2796 euro/ha+48,7184 euro/ha+58,5308 euro/ha+11,92 euro/ha=263,58 euro/ha

Total plată pe suprafață= 5 X 219,97 euro/ha + 5 X 263,58 euro/ha= 2.417,75 euro.

Consultantul Cezar Gheorghe este de părere că UE a înaintat un calcul viciat încă de la început pentru că nu ar fi luat ca reper media stocurilor pe care țara noastră le-a avut în ultimii cinci ani, ci a luat ca reper cifrele de la 31 decembrie 2022, un an care a fost foarte secetos, iar recoltele nu au fost considerabile:

”Calculul Comisiei Europene a fost viciat de la bun început. Indiferent ce date au avut, ei au luat reper stocurile României la 31.12.2022 în comparație cu media stocurilor în ultimii cinci ani. Iar în 2022 am traversat o secetă teribilă ce a îngenuncheat recolta de porumb și floarea soarelui. La porumb trebuia să realizăm 14.5 mil tone și am realizat 8 milioane de tone, iar la semințele de floarea soarelui trebuie să avem o recoltă de 3.2 mil tone, iar noi am realizat doar 2.2 mil tone. Și, în mod firesc, am avut stocuri reduse la 31.12.2022 față de media anilor precedenți. Și, știind acest lucru, Comisia a generat această modalitate viciată și neadevărată de calcul spunând că am avut stocuri mici deci am exportat mult, iar marfa ucraineană ne-a folosit. Total neadevărat în ciuda oricăror cifre prezentate”.

Pe de-o parte ucrainenii sunt acuzați că inundă Europa cu cereale ieftine, care nu se ridică la normele UE, însă, pe de altă parte, retorica rusă susține că ”Occidentul jefuiește Ucraina devastată de război”.

O publicație din Rusia a publicat imagini care arată o coadă de camioane cu textul ”Occidentul ia mii de tone de cereale, exact așa cum au făcut naziștii din URSS în timpul războiului”

Ucraina exporta grâu înainte de război și era, de fapt, unul dintre cei mai mari exportatori. Blocada Rusiei asupra porturilor maritime ucrainene în timpul războiului a făcut imposibilă utilizarea rutelor maritime de export, ceea ce a însemnat trecerea la transportul grâului pe calea ferată și cu camioane.

Faptul că Ucraina vinde în străinătate cereale, reprezintă un element semnificativ al economiei și exportului țării. Înainte de război 20% din venituri erau aduse de exporturile agricole, iar ajutorul dat de Occident Ucrainei pentru a-și putea exporta grâul era văzut ca o formă de ajutor.