‘Locuri de poveste din Timisoara’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Cazarma si depozit de faina al cetatii, Palatul Dicasterial, cu peste 300 de incaperi, planuit drept parlament regional in Imperiu, ajuns locul in care se infaptuieste justitia la Timisoara. Video | OpiniaTimisoarei.ro

TIMISOARA. Cladirile, zestrea fabuloasa lasata mostenire de mesteri iscusiti, pietele, strazile, parcurile. La Timisoara fiecare dintre ele are cate o poveste tulburatoare, plina de farmec, sau un secret.

OpiniaTimisoarei.ro continua campania „Locuri de poveste din Timisoara„, semnata de Daniel Balteanu si George Stefanita, in care va invitam sa descoperiti simbolurile care au transformat orasul, de-a lungul anilor, dintr-o cetate medievala intr-o perla imperiala, mai apoi intr-o asezare moderna, si din Capitala Banatului in Capitala Europeana a Culturii.

In acest episod va dezvaluim povestea Palatului Dicasterial, cladire care in prezent este casa Judecatoriei Timisoara, a Tribunalul Timis, Curtii de Apel Timisoara si parchetelor de pe langa aceste instante. Imobilul de 3 etaje este si in zilele noastre una dintre cele mai mari cladiri din Timisoara.

VIDEO: George Stefanita si filmari aeriene thefilmsquad.ro

Povestea Palatului Dicasterial incepe la jumatatea secolului al XIX-lea, in timpul mandatului de primar al lui Johann Nepomuk Preyer, cel care a condus Timisoara timp de 14 ani, intr-o perioada tulbure a istoriei, cea a revolutiilor burgheze.

Numele de „Dicasterial” provine de la grecescul „dikasterion”, care denumea in antichitate curtea cu juri.

Pe locul pe care astazi se inalta cladirea, la inceputul secolului al XVIII-lea se afla o cazarma, denumita apoi Casa Administratiei Camerale si locuinta episcopului catolic. Intre 1754 si 1758 in spatiul ocupat acum de palat se afla si depozitul de faina al Cetatii Timisoarei.

Planurile pentru constructia Palatului au fost intocmite cu 6 ani inainte ca mesterii sa se apuce de lucru, dupa asediul Timisoarei si incheierea revolutiilor burgheze din intreaga Europa. Din 1849, in aceasta zona a imperiului, ia nastere provincia Banatul Timisean si Voivodina Sarbeasca, care avea sa aiba capitala la Timisoara.

„Dicasterialul a fost facut intr-un timp record. A fost construit sa fie Parlamentul Republicii, sau Tarii de coroana, Voivodina Sarbeasca si Banatul de Timisoara. Tara asta a fost infiintata dupa Revolutia de la 1848. Imparatul a castigat conflictul, care a fost aproape ca un razboi, iar Timisoara a fost asediata in timpul Revolutiei timp de 107 zile. In partea centrala sunt inca 3 ghiulele incastrate in zidurile unor case, doua din ele chiar aproape de Dicasterial. Astfel ia nastere aceasta tarisoara in 1849, Timisoara devine capitala, iar 6 ani mai tarziu, in 1855 incepe constructia cladirii Parlamentului. Cladirea e gata in 5 ani de zile, insa tot atunci e gata si cu tarisoara. Regiunea a functionat 11 ani. A existat Parlament la Timisoara care a functionat insa in Palatul Baroc. Cladirea se termina in timp record, si devine cladire administrativa. Era cea mai mare cladire a orasului si a fost asa mult dupa, daca nu ma insel, pana s-a construit mall-ul„, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro, Ludovic Satmari, ghid de turism la Timisoara.

Dupa cinci ani, cladirea se intindea pe patru strazi. Palatul avea trei curti interioare, 273 de camere birouri, 34 de camere pentru servitori, 34 de bucatarii, 65 de celarii si 27 de magazii. Totodata, avea 365 de ferestre. Palatul a fost ridicat in stilul renasterii italiene, imitand Palazzo Strozzi din Florenta.

De-a lungul anilor, cladirea a indeplinit mai multe roluri administrative, iar timisorenii au numit-o Cazarma Functionarilor. Ulterior, subsolul a fost folosit drept loc de arest preventiv.

„Fiind asa mare, la vremea respectiva timisorenii glumeau pe seama ei si ii spuneau Cazarma Functionarilor pentru ca doar cazarmele mai erau asa mari. O vreme a fost acolo si inchisoare, si tribunal. Inchisoarea era la subsol si se auzeau zgomote de acolo. Cladirea e foarte mare. Are 3 curti interioare, una dintre ele acoperita, 6 intrari si ferestre cam cate zile sunt intr-un an. De fapt are vreo 360 de incaperi, asa se zicea intr-o descriere de atunci„, mai spune pentru opiniatimisoarei.ro ghidul Ludovic Satmari.

Mai exact, in subsolul Palatului nu a fost tocmai o inchisoare, ci doar arestul preventiv.

„Nu a fost inchisoare aici, a fost arestul preventiv. Aici ii aduceau pe toti pentru ca acum 150 de ani aproape pentru orice fapta erai arestat preventiv. Prima data te arestau si apoi scoteau de la tine ce doreau. Cu certitudine spun ca inchisoare nu a fost aici, ci arestul preventiv. Puteau fi tinuti aici cat era arestul preventiv la acea vreme„, a explica pentru opiniatimisoarei.ro, judectorul Cristian Pup, purtatorul de cuvant al Curtii de Apel Timisoara, si un pasionat de istorie.

In Palat au functionat de-a lungul anilor Tribunalul Regal, Procuratura Visteriei, Serviciul de Impozite, Inspectoratul Scolar, Serviciul de Arhitectura, Directia Financiara, Oficiul Cadastral, Serviciul de Cartografie, si a fost chiar si sediu al Postei si Telegrafului.

„Fatadele sunt structurate in registre orizontale, ritmate doar prin sirul ferestrelor. Ornamentele de la ferestre se reduc la colonetele ce flancheaza ferestrele de la primul etaj. Imobilul intervine in peisajul urban printr-o modificare de proportii a ambientului. Impunandu-se prin dimensiuni, singularitate si semnificatie, palatul in stil renascentist exprima pronuntat functia de reprezentare care i-a fost atribuita. Volumul masiv si supradimensionat scoate din scara vecinatatile din care se asigura doar o vedere partiala a monumentalului„, noteaza timisoara.uvt.ro.

In zilele noastre, doua dintre curtile interioare sunt descoperite, iar cinci dintre porti asigura intrarea in aceste zone. Prin cea de-a sasea se patrunde in a treia curte interioara, din zona Pietei Tarcului, ea fiind acoperita.

Doua dintre intrari se afla pe strada ce poarta numele lui Eugeniu de Savoya, eliberatorul Timisoarei. O a treia intrare este asezata in zona strazii Martin Luther, cea care in anii 40 a purtat si numele primului ministru britanic Winston Churchill.

Alte doua intrari se afla de cealalta parte a cladirii, in zona pietei ce poarta numele unui simbol al dreptatii, Vlad Tepes.

In zilele noastre, podul cladirii este unul imens, avand si mici ferestre prin care patrunde lumina naturala. Are grinzi de stejar din 1855, perfect conservate.

„Grinzile pe care le vedeti sunt din stejar si sunt puse din 1855. Zonele despartitoare dinspre etaje sunt facute cu grinzi de stejar. In fundatie sunt butuci de stejar. Tot ce vedeti ca structura de rezistenta a acoperisului este cu lemnarie din 1855. Inca un detaliu foarte important, la momentul in care a fost construita cladirea avea 365 de ferestre„, a precizat pentru opiniatimisoarei.ro, judecatorul Cristian Pup.

In subsolul cladirii, prinse in scarile de lemn, inca se mai afla inelele de metal de care erau legate lanturi si pe acestea erau puse cele ale detinutilor, pentru a fi dusi in celulele din arest.

La inceputuri, Palatul Dicasterial a fost vopsit in gri, insa la jumatatea anilor 2000, imobilul a fost reabilitat si adus la culoarea pe care o are in zilele noastre.

CITESTE SI: Locuri de poveste din Timisoara’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Palatul Baroc, de trei secole un simbol al puterii si al frumosului, martor al momentului istoric de la 3 August 1919. Video

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.