Kremlinul îl acuză pe Emmanuel Macron că amplifică „implicarea directă a Franţei” în război. Macron spune că sprijinul pentru Ucraina trebuie să fie „fără limite”. Opoziţia îl critică pe şeful statului

Preşedintele Emmanuel Macron sporeşte „implicarea directă a Franţei” în conflictul din Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la declaraţiile şefului statului francez de săptămâna trecută, când nu a exclus posibilitatea trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, relatează AFP.

„Domnul Macron este convins de politica sa prin care doreşte să provoace o înfrângere strategică ţării noastre şi continuă să crească nivelul de implicare directă a Franţei”, a declarat Peskov, înainte de a adăuga: „Din punctul nostru de vedere, acest lucru nu corespunde în niciun fel intereselor francezilor”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a remarcat totuşi caracterul „contradictoriu” al declaraţiilor făcute la Paris pe această temă. „Pe de o parte, domnul Macron începe să discute despre posibilitatea de a trimite contingente militare în războiul din Ucraina. Pe de altă parte, ministrul francez de externe neagă categoric posibilitatea trimiterii unor astfel de contingente”, a declarat el, potrivit agenţiei ruse de presă Interfax. „Există o dezbatere intra-franceză şi intra-europeană foarte activă”, a comentat Peskov.

Însuşi Vladimir Putin comentase remarcile preşedintelui francez, fără a-l cita direct, în timpul discursului său către naţiune din 29 februarie, când a spus ameninţător: „Ne amintim de soarta celor care şi-au trimis deja contingentele pe teritoriul ţării noastre, dar astăzi consecinţele pentru eventualele intervenţii vor fi mult mai tragice”.

La finalul unei conferinţe de susţinere a Ucrainei, la 26 februarie, la Paris, preşedintele Republicii Franceze declarase: „Nu există astăzi un consens pentru a trimite trupe pe teren într-o manieră oficială, asumată şi aprobată, dar, în termeni dinamici, nimic nu trebuie exclus”.

Comentariile lui Macron privind trimiterea de trupe aliate în Ucraina au semănat confuzie în rândul occidentalilor, într-un moment în care europenii încearcă să se organizeze. Declaraţia unilaterală a lui Macron a provocat agitaţie în rândul aliaţilor NATO, cei mai mulţi respingând imediat ideea, în timp ce preşedintele francez şi-a atras, de asemenea, critici din partea opoziţiei din Franţa.

În ciuda controversei, Macron a continuat să spună că toate cuvintele sale au fost „cântărite” şi „măsurate”, refuzând totodată să accepte orice „logică de escaladare” cu Moscova.

În ciuda jenei create aliaţilor după aceste declaraţii, Macron a insistat şi le-a cerut marţi, la Praga, „să nu fie laşi” în faţa unei Rusii care „a devenit de neoprit”.

MACRON ÎI REUNEŞTE PE LIDERII PARTIDELOR ŞI LE SPUNE CĂ SPRIJINUL UCRAINEI TREBUIE SĂ FIE FĂRĂ LIMITE

Între timp, şeful statului francez i-a reunit, joi, pe liderii partidelor politice la Palatul Elysée pentru a discuta despre situaţia din Ucraina.

Emmanuel Macron a declarat joi că nu există „limite” sau „linii roşii” în ceea ce priveşte sprijinul Franţei pentru Ucraina, au relatat liderii opoziţiei, denunţând o poziţie „iresponsabilă” înaintea unei dezbateri parlamentare care se anunţă tumultoasă.

„Am sosit îngrijorat şi am plecat mai îngrijorat”, a declarat presei Manuel Bompard, coordonatorul La France insoumise (extrema stângă), la finalul unei întâlniri de două ore şi jumătate la Elysée între preşedinte şi liderii partidelor reprezentate în Parlament. Potrivit acestuia, şeful statului a explicat că „trebuie să susţinem Ucraina cu orice preţ”.

„Preşedintele Republicii este pregătit să sprijine Ucraina fără limite şi, se pare, până la extremism. Nu există limite şi nici linii roşii”, a declarat şi Jordan Bardella, liderul Rassemblement National (RN, extrema dreaptă), partidul lui Marine Le Pen.

Potrivit liderului comunist Fabien Roussel, Emmanuel Macron a schiţat, cu hărţi, scenariul avansării frontului spre Odesa sau Kiev, „ceea ce ar putea duce la o intervenţie” pentru a opri Rusia.

„Este într-adevăr o problemă de amatorism în acest stadiu”, a adăugat liderul ecologist Marine Tondelier.

„Avem un preşedinte care, din păcate, ca întotdeauna, face jocuri”, pentru a „instrumentaliza războiul” în vederea alegerilor, a acuzat şi prim-secretarul Partidului Socialist, Olivier Faure. „Nu este un Game Boy, de fapt, Franţa”, a spus el indignat.

La unison cu omologii săi de stânga şi de extremă dreapta, preşedintele partidului Les Républicains, Eric Ciotti, a denunţat o poziţie prezidenţială „inoportună, nepotrivită şi chiar iresponsabilă”, care a izolat Franţa.

Cu toate acestea, unb membru al taberei prezidenţiale a declarat pentru Reuters că „diferitele partide din majoritate, dar şi partide din opoziţie, au spus cu toţii că trebuie acordat un sprijin neclintit Ucrainei”.

„Dacă sprijinul trebuie să fie de neclintit, atunci înseamnă că nu trebuie să dezamăgim Ucraina şi să facem tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige. Şi, prin urmare, să nu excludem nimic”, a adăugat acest membru al anturajului preşedintelui. Potrivit acestei surse, Emmanuel Macron a declarat: „În faţa unui inamic care nu-şi fixează limite, nu ne putem permite nici nou să punem vreuna”.

Liderii partidelor au răspuns cu toţii favorabil la invitaţia lui Emmanuel Macron, spre deosebire de ultima întâlnire în acest format, care a fost boicotată în noiembrie de mai mulţi lideri ai opoziţiei, inclusiv Les Républicains (dreapta).

CE URMĂREŞTE MACRON

Divizarea privind Ucraina, care a fost deja în centrul alegerilor prezidenţiale din 2022 înainte de a se estompa, este preluată de şeful statului cu trei luni înainte de alegerile europene din iunie. „Este un moment al adevărului”, spune anturajul său.

„Nu-i lăsaţi pe naţionalişti să intre. Ei au fost deja la război. Ei ar reprezenta acum înfrângerea în faţa Rusiei”, le-a cerut miercuri Emmanuel Macron miniştrilor săi, cerându-le să se implice în campania electorală europeană a taberei sale, care va fi lansată sâmbătă în cadrul unui miting la Lille.

În timp ce lista de extremă dreapta condusă de Jordan Bardella se află cu mult în faţă în sondaje, Macron pare hotărât să facă din RN adversarul său aproape exclusiv.

Săptămâna trecută, premierul Gabriel Attal a dat tonul atunci când s-a întrebat „dacă trupele lui Vladimir Putin nu sunt deja” în Franţa, vizând-o nominal pe Marine Le Pen.

Jordan Bardella i-a replicat lui Emmanuel Macron că este „iresponsabil” să compare RN cu „o armată străină de ocupaţie”.

Emmanuel Macron, care a promis să viziteze Ucraina înainte de jumătatea lunii martie, încearcă să îşi afirme poziţia de lider în faţa Rusiei. Joi după-amiază, Franţa organizează o videoconferinţă ministerială cu aproape 30 de ţări occidentale pentru a detalia noi opţiuni de ajutor pentru Kiev.

Pe plan politic intern, o dezbatere este programată săptămâna viitoare în Parlament, urmată de un vot fără caracter obligatoriu – marţi în Adunarea Naţională, miercuri în Senat. Se anunţă a fi însă o dezbatere turbulentă. Nu atât din cauza acordului bilateral de securitate semnat la jumătatea lunii februarie cu Ucraina, care face formal obiectul votului, cât din cauza declaraţiilor recente ale preşedintelui, care a sporit inclusiv furia Germaniei.

În timp ce LR a deschis calea pentru un vot pozitiv, iar ecologiştii şi Partidul Socialist ezită, restul stângii înclină spre o opoziţie categorică, mai ales că „perspectiva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană sau la NATO” este inclusă în textul supus la vot. Este o „linie roşie” şi pentru Jordan Bardella, care a lăsat totuşi să planeze suspansul asupra deciziei RN în legătură cu „principiul unui acord bilateral”, scrie AFP.