Judecătorii amână verdictul pentru Elena Udrea şi Ioana Băsescu, în dosarul finanțării ilegale a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009

Judecătorii amână verdictul pentru Elena Udrea şi Ioana Băsescu, în dosarul finanțării ilegale a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009

Curtea Supremă, care trebuia să pronunţe joi, 16 martie, decizia definitivă, a anunțat ca va da verdictul pe 13 aprilie.

Ioana Băsescu, fata cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, și fosta consilieră de la Cotroceni, Elena Udrea, sunt judecate în acest dosar de șase ani. Pe fond, Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu, la 5 ani de închisoare. UPDATE ora 13:30: Verdictul final pentru Elena Udrea și Ioana Basescu a fost amânat de judecătorii de la Curtea Supremă. La ultimul termen al procesului, avocații apărării au invocat prescrierea faptelor pentru care au fost acuzate Elena Udrea și Ioana Băsescu. În replică, DNA le-a cerut judecătorilor de la ÎCCJ condamnarea celor două inculpate şi majorarea pedepselor.
Citeşte întreaga ştire: Judecătorii amână verdictul pentru Elena Udrea şi Ioana Băsescu, în dosarul finanțării ilegale a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009

DNA: „Fugile Elenei Udrea au ţinut procesul pe loc” În concluziile sale, procurorul de ședință a cerut ca toţi inculpaţii din dosar să fie condamnaţi și a invocat deciziile CJUE care spun că, atunci când există risc de impunitate, instanţele pot lăsa neaplicate deciziile naţionale. Adică, deciziile CCR şi decizia ÎCCJ care au stabilit că în perioada iunie 2018 – mai 2022 nu a mai existat nimic în lege care să întrerupă cursul prescripției. Reprezentantul DNA a adăugat că nu li se poate imputa magistraţilor durata anchetei şi a procesului. „Ancheta din acest dosar complex a durat maxim 2 ani. În 2018, Elena Udrea a fugit în Costa Rica, iar instanţa a fost nevoită să facă comisii rogatorii, pentru a asigura respectarea procedurilor. În 2022, a doua fugă a Elenei Udrea a ţinut din nou procesul pe loc”, a explicat procurorul.

El a solicitat majorarea pedepselor spre maximum, invocând gravitatea infracţiunilor, valoarea ridicată a sumelor de bani, „schema infracţională complexă pusă la cale de Elena Udrea, care a fost creierul acestei operaţiuni, de obţinere de fonduri pentru campania lui Traian Băsescu”. Procurorul a mai spus că ceilalţi inculpaţi din dosar, funcţionari publici, „au urmărit consolidarea propriilor poziţii în aparatul de stat, în eventualitatea în care Traian Băsescu ar fi câştigat alegerile, lucru care s-a şi întâmplat”.
Citeşte întreaga ştire: Judecătorii amână verdictul pentru Elena Udrea şi Ioana Băsescu, în dosarul finanțării ilegale a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009

Ce vrea Elena Udrea de la CCR

La ultimul termen al procesului, Elena Udrea a cerut sesizarea CCR, care ar trebui să spună dacă articolele de lege referitoare la confiscarea specială sunt sau nu constituționale. Fostul demnitar a spus că faptele din acest dosar s-au prescris, iar „confiscarea echivalează cu aplicarea unei pedepse”. Judecătorii de la ÎCCJ urmează să anunţe dacă îi vor admite sau nu cererea. DNA a pus sub sechestru, din 2018, un imobil al Elenei Udrea, evaluat la 565.000 de euro. Măsura a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, în decizia de condamnare pe fond, prin care s-a dispus confiscarea a circa 2.000.000 de lei de la Elena Udrea. Când s-ar fi prescris faptele

Procesul a durat 6 ani DNA a trimis dosarul în instanță în mai 2017. În rechizitoriu, se arată că „în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală”. Procurorii spun că „legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela, la acea dată ministru al dezvoltării regionale și turismului. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”.