ROPRES

Guvernul nu mai are bani pentru majorarea salariilor bugetarilor după ce a crescut pensiile. „Nu există resurse în momentul de față”

Distribuiți acest articol!

După majorarea pensiilor, Guvernul are în față acum presiunea majorării salariilor militarilor, profesorilor și a altor bugetari ale căror lefuri nu au fost mărite

În timp ce liderii PNL și PSD nici nu anunțaseră încă procentul cu care se majorează pensiile, ministrul apărării anunța că dorește ca salariile militarilor să crească în 2023.

După majorarea pensiilor, urmează salariile?


Liderii coaliției au anunțat luni majorarea pensiilor pe contributivitate cu 12,5%, la care se adaugă un sprijin acordat în două tranșe semestriale pentru cei cu pensii mai mici de 3.000 de lei. Decizia vine la finalul a cel puțin două luni de contre între cele două partide, care au negociat public procentul de majorare al pensiilor. Deși din declarațiile publice liderii PNL și PSD au părut că merg pe un procent de 15%, echivalent cu rata inflației pe acest an, în final s-a mers pe o majorare cu două procente sub rata inflației.

Lupta electorală purtată de liderii PNL și PSD pe subiectul pensiilor a continuat și după anunțul de luni, ministrul muncii, Marius Budăi, declarând că „se poate spune că PSD a reușit să-și impună viziunea” iar, de cealaltă parte, liberalii susținând că a fost de fapt viziunea PNL care a triumfat, ei propunând 15%, în schimb ce social-democrații au venit cu procente de 6,2% sau 10%. Cu an electoral încărcat în 2024, cu trei rânduri de alegeri, și cu PSD având funcția de prim-ministru din luna iulie – lupta electorală dintre cele două mari partide aflate în coaliția de guvernare va continua și în perioada următoare.

Cu o inflație de peste 15% în acest an, și estimată la aproape 10% în anul următor, presiunea socială din partea celorlalte categorii de bugetari va fi tot mai mare. Guvernul a majorat deja salariile mai multor angajați de la stat, vorbim aici de sporuri pentru cei care lucrează în cadrul proiectelor din PNRR, pentru angajații din SGG, pentru cei din administrația locală, ceea ce îndreptățește și mai mult cererile similare din partea altor bugetari. Deși salariile bugetarilor au fost majorate începând cu luna septembrie, acea majorare a fost una infirmă, de maxim 150 de lei, de această sumă beneficiind circa un milion de angajați, iar efortul bugetar a fost de circa două miliarde de lei.

Reacțiile din partea profesorilor cu privire la majorările primite în acest an arată clar existența unor nemulțumiri cu privire la acest aspect. „Veste bună, au crescut salariile, guvernanții chiar se țin de cuvânt! Salariul meu brut a crescut de la 1 noiembrie cu 46 de lei, din care probabil că netul în decembrie va fi de 25 de lei. Altfel se simte acum grija guvernului față de educație”, a scris pe Facebook, Ciprian Mihali, cadru universitar la UBB.

La fel, zilele trecute, noul ministru al apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că existe șanse ca soldele militarilor să fie majorate în 2023, măsură susținută atât de premierul Ciucă cât și de către liderul PSD, Marcel Ciolacu. „Există aceste şanse (ca salariile militarilor să crească – n.r.) şi ne preocupă şi ne vom zbate pentru aceasta. Din discuţiile pe care le-am avut atât cu preşedintele PSD, dar şi cu premierul României, atunci când am preluat acest portofoliu, unul din punctele care au fost accentuate de amândoi a fost acela că trebuie să mă îngrijesc ca aceste condiţii să crească şi personalul militar să aibă parte de cea mai mare atenţie din partea societăţii”, a spus ministrul apărării la Digi24.

Pe același sector, luni Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) a solicitat Guvernului indexarea pensiilor militarilor cu rata inflaţiei, majorarea normei de hrană şi aplicarea în integralitate a legii-cadru a salarizării (bugetarii primiseră în septembrie un sfert din această sumă).

La nivelul administrațiilor locale, zilele acestea Primăria Sibiului a anunțat că dorește majorarea salariilor angajaților cu aproape 11 procente, un efort bugetar de peste 10 milioane de lei.

Mai are Guvernul bani și de majorarea salariilor?


De remarcat că în toată dezbaterea publică cu privire la majorarea pensiilor, liderii celor două partide au vorbit doar despre procentul maxim de 15% cu care poate fi mărit bugetul pensiilor, fără însă a oferi o analiză detaliată cu privire la impactul bugetar pe termen scurt și lung în actualul context inflaționist. De altfel, această grijă bugetară a fost subliniată și de către analistul financiar Adrian Negrescu, care nota că ajutoarele pentru pensii mici sunt acordate după indexarea punctului de pensie – eliminând astfel circa un milion de beneficiari. „Dincolo de cei 198 de lei cu care crește punctul de pensii, foarte interesant este modul în care vor fi acordate ajutoarele. Mai întâi se indexează pensiile (sub nivelul inflației) iar apoi se aplică ajutoarele la pensiile majorate. Din pix, vor fi eliminați de la ajutoarele maxime peste 1 milion de români”, a explicat acesta.

De altfel, acesta subliniază că efortul bugetar pentru această majorare este deja unul major în special în condițiile în care cheltuielile de personal sunt extrem de ridicate, subliniind că este foarte puțin probabil ca Guvernul să mai aibă bani și pentru majorarea salariilor altor categorii de bugetari.

„Odată cu creșterea salariilor primarilor, a funcționarilor din Secretariatul General al Guvernului și a celor care lucrează cu fonduri europene s-a deschis o cutie a Pandorei. Problema este că Guvernul promite în stânga și-n dreapta că crește salarii, dar nu are banii respectivi. Motiv pentru care mă aștept ca multe dintre cererile salariale din sectorul bugetar să fie amânate pentru 2023.

În acest moment, Guvernul are ca prioritate să găsească sursa de finanțare pentru pensii, care nu este deloc mică, sunt vreo 26 de miliarde de lei, incluzând aici ajutoarele de la Uniunea Europeană. Mă tem că creșterea salariilor pentru toți bugetarii încă din acest an este o misiune aproape imposibilă.

Noi deja avem un buget de salarii în sectorul bugetar de peste 140 de miliarde de lei. E un buget uriaș raportat la încasările din taxe și impozite ale statului român, în condițiile în care 85% din veniturile fiscale ale statului se duc în momentul de față pe salariile bugetarilor și pe cheltuielile sociale, incluzând aici și sectorul de pensii. Deci mi-e teamă că în momentul de față nu există resursă, iar dacă vor într-adevăr să ia o asemenea decizie, atunci nu o pot finanța decât din împrumuturi externe. Dar vorbim de împrumuturi care ne costă din ce în ce mai mult, trei miliarde de lei, plus cheltuielile cu dobânzile”, a declarateconomistul Adrian Negrescu, conform Fanatik.

De altfel, indexarea punctului de pensie și tot efortul bugetar pentru majorarea salariilor vine într-un context în care economia românească pare să încetinească. Execuția bugetară pe luna noiembrie arată o scădere a veniturile bugetare cu 3% sub estimări, asta în condițiile unei inflații de 15%. Impozitele pe profit, pe salarii și venit, din accize și TVA au fost toate sub așteptări, creșterea masivă fiind înregistrată la capitolul alte venituri – adică din dividende, supra-impozitare și redevențe din sectorul energetic. Economiștii vorbesc de o încetinire a creșterii economice între 1,5 și 2% în acest an, ceea ce înseamnă o scădere și mai mare a veniturilor fiscale la buget.

„Deși în prima parte a anului am avut o performanță bună, se schimbă peisajul. Mediul extern va fi mai puțin favorabil. Cererea internă va slăbi, va fi mai slabă. Așteptările pieței sunt în jurul a 1,5-2% (creștere economică n.r.). Cred că este o prognoză plauzibilă pentru anul viitor”, a declarat marți, Csaba Balint, membru al Consiliului de Administratie al BNR, la o conferință Deloitte.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția care emite prognozele pe baza cărora guvernul îşi bugetează veniturile şi cheltuielile, estimează în ultimul raport o scădere cu 2% a câștigului salarial real în anul 2022, estimând o creștere a acestuia cu 1,7% în anul 2023, urmată de o altă creștere de 4,7% în anul 2024.

În ceea ce privește mediul privat, analizele publicate luna trecută au arătat o creștere între 12 și 15% a salariilor, presiunile inflaționiste obligând companiile la aceste majorări pentru a-și păstra angajații. Un studiu PwC România, publicat în 12 octombrie, arăta că salariile brute în rândul companiilor private au crescut în medie cu 12% în acest an, cu estimarea unei creșteri de peste 9% pentru anul viitor. Cea mai mare creștere, de circa 18%, a fost înregistrată în sectorul asigurărilor, urmat de retail cu 16,6%, centre de servicii cu 11%, industria farmaceutică cu 10,5%, bănci cu 10,5%, tehnologie cu 9,3% și industrie cu 6,6%.

Tot luna trecută, un barometru de opinie realizat de Frames și Digital HR arăta că majoritatea managerilor văd ca pe o adevărată provocare încercarea de a-și păstra cei mai buni angajați în anul viitor.

„Toate măsurile luate în ultima vreme de către Guvern sunt împotriva mersului sănătos al economiei. Sunt măsuri cu caracter inflaționist, menite să aducă tot mai mulți bani la bugetul de stat și în niciun caz să protejeze angajații, fie ei din sectorul public sau din sectorul privat. În condițiile în care mărești pensiile cu 12,5% și inflație este la 15% cam toată lumea are de pierdut.

În sectorul privat supraviețuirea este cuvântul de ordine, multe dintre firme vor încerca probabil să majoreze salariile anul viitor, dar cu niște procente relativ reduse, nu cred că mai mult de 10% în condițiile în care nu există în momentul de față foarte mulți bani în piață. Creditul, principalul mod prin care este finanțată economia românească este la un nivel minim istoric față de ce se întâmpla acum 3 ani. Firmele sunt extrem de strâmtorate în acest moment, motiv pentru care și majorarea salariului minim va fi o misiune imposibilă, mai ales pe zona de microîntreprinderi, acolo unde să en așteptăm mai ales din lunile ianuarie-februarie să vedem foarte multe astfel de micro-întreprinderi închise”, a mai declarat economistul Adrian Negrescu.


Distribuiți acest articol!

S-ar putea să-ți placă și...