GENIUL SATANIC – RELOADED – CURIERUL ROMÂNESC

De câţiva ani asistăm cu toţii la aprinsele dezbateri din societate privitor la poziţionarea oamenilor pro sau contra religie, pro sau contra ateism. Suntem martori, de multe ori fără voia noastră, la acţiuni de manipulare a maselor şi de influenţare a mentalităţilor, toate acestea în beneficiul unor forţe rău intenţionate, ascunse sub paravanul unei false libertăţi de exprimare.

Când eram copil, pe timpul lui Ceauşescu, la secţia agricolă unde lucra tatăl meu se căuta un angajat care să preia funcţia de secretar de partid, aşa cum erau funcţiile în structurile comuniste. Practic, acest secretar de partid trebuia să organizeze şedinţele lunare ale organizaţiei PCR, să ţină evidenţa lecţiilor de propagandă comunistă şi a carnetelor de membru de partid şi să dea raportul la judeţ în cazul în care vreun membru făcea vreo boacănă. Dacă erai numit să ocupi această funcţie nu se punea problema de a refuza, pentru că refuzul era echivalent cu o abatere extrem de gravă şi te vedeai după aceea mutat „în interesul serviciului” prin celălalt capăt al ţării, în vreun şantier la Canal sau în vreo mină de cărbuni. Ca urmare, având ceva studii în plus decât ceilalţi, tatăl meu a ajuns „ditamai” secretarul de partid la o secţie agricolă, unde erau în general tractorişti şi mecanici, toţi oameni simpli şi fără tangenţă cu politica partidului comunist. Din acel moment, viaţa noastră s-a schimbat semnificativ, deoarece regulile nescrise ale regimului cereau ca orice membru cu o funcţie cât de măruntă să fie model de comportament în comunitate, iar familia sa aşijderea. Peste noapte, taică-meu a renunţat la şpriţurile prelungite care se terminau pe trei cărări, a dat mai încet volumul aparatului de radio atunci când ascultam seara Radio Europa Liberă şi Radio Vocea Americii, iar eu am primit sarcina de a fi mai conştiincios la învăţătură,

 » Citește întreg articolul pe Curierul Românesc.