Gaura de ozon din Antarctica este cea mai mare din ultimii ani
Gaura de ozon de deasupra Antarcticii a atins dimensiunea maximă anuală. Din păcate, este cea mai mare și mai profundă din ultimii ani.
Stratul de ozon este esențial pentru asigurarea siguranței Pământului, absorbind radiațiile ultraviolete nocive ale Soarelui. În timp ce problemele legate de stratul de ozon nu cauzează neapărat încălzirea globală, ambele probleme sunt legate de utilizarea de către om a gazelor cu efect de seră, provocând epuizarea în atmosferă.
Gaura care se află deasupra Antarcticii este sezonieră, fluctuând ca mărime în lunile de iarnă. După ce 2019 a văzut cea mai mică gaură din ultimii 30 de ani, actualizarea din 2020 este destul de puternică.
Agenția Spațială Europeană (ESA) a explicat într-o declarație: „Când temperaturile crescute în stratosferă încep să crească în emisfera sudică, epuizarea ozonului încetinește, vortexul polar slăbește și se descompune în cele din urmă, iar până la sfârșitul lunii decembrie nivelul ozonului revine la normal”.
Evoluția stratului de ozon
Gaura de anul trecut a fost de 16,4 milioane de kilometri pătrați. Cu toate acestea, descoperirile din satelitul Copernicus Sentinel-5P, însărcinat să urmărească stratul de ozon, au arătat că gaura din acest an a atins dimensiunea maximă de 25 de milioane de kilometri pătrați pe 2 octombrie, comparabilă cu dimensiuni similare în 2015 și 2018.
Diego Loyola, de la Centrul German Aerospațial, a declarat: „Observațiile noastre arată că gaura de ozon din 2020 a crescut rapid de la jumătatea lunii august și acoperă cea mai mare parte a continentului antarctic – cu dimensiunile sale mult peste medie. Ceea ce este, de asemenea, interesant de văzut este că gaura de ozon din 2020 este, de asemenea, una dintre cele mai adânci și prezintă valori record ale nivelului de ozon”.
Vincent-Henri Peuch, directorul Cams, a explicat pentru The Independent că există „multă variabilitate în ceea ce privește evoluția evenimentelor din gaura de ozon în fiecare an. Cu lumina soarelui întorcându-se la Polul Sud în ultimele săptămâni, am văzut epuizarea continuă a ozonului în zonă”.
Există un real pericol la ce s-a întâmplat în Antarctica
El a adăugat: „După gaura de ozon neobișnuit de mică și de scurtă durată din 2019, care a fost condusă de condiții meteorologice speciale, înregistrăm încă una destul de mare în acest an, ceea ce confirmă că trebuie să continuăm să punem în aplicare Protocolul de la Montreal care interzice emisiile de substanțe chimice care epuizează ozonul”.
Protocolul de la Montreal a fost creat în 1987, în încercarea de a limita utilizarea de clorofluorocarburi dăunătoare (CFC). Odată cu aceasta și „scăderea substanțelor antropogene care epuizează ozonul”, oamenii de știință estimează că stratul global de ozon își va reveni la starea normală până în jurul anului 2050.
Dimensiunea schimbătoare a găurii de ozon depinde de o „bandă de vânt puternic care curge în jurul zonei Antarctice”, a spus ESA. „Dacă banda de vânt este puternică, acționează ca o barieră: masele de aer dintre latitudinile polare și temperate nu mai pot fi schimbate”.
În 2019, Paul Newman, om de știință șef la NASA, a cerut că, deși mica gaură a fost o veste grozavă, „este important să recunoaștem că ceea ce vedem anul acesta se datorează temperaturilor stratosferice mai calde. Nu este un semn că ozonul atmosferic se află brusc pe o cale rapidă de recuperare”.