G7 incepe sa preseze Rusia cu plafonul pretului petrolului

Plafonarea pretului pentru petrolul rusesc din Rusia a intrat in vigoare luni, deoarece Occidentul incearca sa limiteze capacitatea Moscovei de a-si finanta razboiul in Ucraina, desi Rusia a declarat ca nu va respecta masura chiar daca va trebui sa reduca productia, informeaza Reuters.

Tarile G7 si Australia au convenit vineri asupra unui plafon de 60 de dolari pe baril pentru titeiul rusesc, dupa ce membrii Uniunii Europene au trecut de rezistenta Poloniei.

Rusia este al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume.

Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ca lumea a dat dovada de slabiciune prin stabilirea plafonului la acest nivel, in timp ce vicepremierul rus Alexander Novak a declarat ca este o interferenta grosolana care contrazice regulile comertului liber.

„Lucram la mecanisme care sa interzica utilizarea unui instrument de plafonare a preturilor, indiferent de nivelul stabilit, deoarece o astfel de interferenta ar putea destabiliza si mai mult piata”, a declarat Novak, responsabil cu petrolul, gazele si energia atomica si carbune.

„Vom vinde petrol si produse petroliere doar acelor tari care vor lucra cu noi in conditiile pietei, chiar daca trebuie sa reducem putin productia”, a spus el.

Acordul G7 permite ca petrolul rusesc sa fie expediat catre tari terte utilizand cisterne G7 si UE, companii de asigurari si institutii de credit, numai daca marfurile sunt cumparate la sau sub plafonul de 60 de dolari pe baril.

Jucatorii din industrie si un oficial american au declarat in octombrie ca Rusia poate avea acces la suficiente cisterne pentru a-si expedia cea mai mare parte a petrolului dincolo de limita maxima, subliniind limitele celui mai ambitios plan de pana acum de a reduce veniturile Rusiei in timpul razboiului.

Potrivit lui Zelenski, plafonul de 60 de dolari nu ar descuraja Rusia sa poarte razboi in Ucraina. „Nu puteti numi o decizie serioasa stabilirea unei astfel de limite pentru preturile rusesti, ceea ce este destul de confortabil pentru bugetul unui stat terorist”.

Statele Unite si aliatii sai au impus Rusiei sanctiuni drastice de cand a invadat Ucraina si au trimis miliarde de dolari in ajutor guvernului ucrainean.

Cu toate acestea, presedintele francez Emmanuel Macron a atras critici din partea Ucrainei si a aliatilor sai baltici in weekend pentru ca a sugerat ca Occidentul ar trebui sa ia in considerare nevoia Rusiei de garantii de securitate daca accepta discutii pentru a pune capat razboiului.

Consilierul lui Zelenski, Mihailo Podoliak, a spus ca lumea are nevoie de garantii de securitate din partea Rusiei, nu invers.

In Ucraina, Rusia a afectat infrastructura electrica de la inceputul lunii octombrie, provocand intreruperi de curent si lasand milioane de oameni fara incalzire pe masura ce temperaturile scad. Rusia spune ca atacurile nu vizeaza civili si sunt menite sa scada capacitatea Ucrainei de a lupta. Ucraina spune ca atacurile sunt o crima de razboi.

Potivit presedintelui Zelenski, fortele ucrainene detin pozitii de-a lungul liniei frontului, inclusiv langa Bakhmut, vazuta ca urmatoarea tinta a Rusiei in avansarea prin Donetk. Ministerul rus al Apararii a declarat ca trupele sale desfasoara operatiuni cu succes in zona Bakhmut si ca au respins atacurile ucrainene in directia Donetk.

Reuters nu a putut verifica in mod independent rapoartele de pe front.

Seful serviciilor de informatii americane a spus ca luptele din Ucraina se desfasoara la un „ritm redus” si ca ambele armate cauta sa se reaprovizioneze pentru o contraofensiva dupa iarna.