ROPRES

Finlanda este pregătită să lupte împotriva Rusiei în cazul în care este atacată, declară şeful Statului Major Interarme finlandez

Distribuiți acest articol!

Finlanda este pregătită să lupte împotriva Rusiei în cazul în care este atacată, declară şeful Statului Major Interarme finlandez

Finlanda şi-a construit un arsenal substanţial, însă, în afară de echipamentul militar, un factor crucial este că finlandezii ar fi motivaţi să lupte, a mai afirmat Kivinen.

”Cea mai importantă linie de apărare este între urechi, aşa cum demonstrează războiul din Ucraina în acest moment”, a spus Kivinen într-un interviu, făcând referire la creier.

Finlanda a purtat două războaie în anii 1940 împotriva vecinului său estic, cu care împarte o graniţă de 1.300 km.

În trecut, Helsinkiul a adoptat un statut neutru, dar în prezent solicită aderarea la alianţa militară NATO din cauza temerilor că Rusia ar putea invada ţara, aşa cum a procedat în cazul Ucrainei.

Începând cu cel de-al Doilea Război Mondial, Helsinki a menţinut un nivel ridicat de pregătire militară.

”Ne-am dezvoltat sistematic apărarea militară tocmai pentru acest tip de război care se poartă acolo (în Ucraina), cu o utilizare masivă a puterii de foc, a forţelor blindate şi a forţelor aeriene”, a subliniat Kivinen.

Ucraina a reprezentat o surpriză pe câmpul de luptă pentru Rusia, iar Finlanda i-ar urma exemplul, a adăugat el.

Aproximativ 100.000 de finlandezi au fost ucişi în timpul celor două războaie pe care Finlanda le-a luptat împotriva Uniunii Sovietice şi a pierdut o zecime din teritoriu.

Ţara cu 5,5 milioane de locuitori are o forţă militară de aproximativ 280.000 de trupe în timpul războiului, cu 870.000 antrenaţi ca rezervişti. De asemenea, statul nordic nu a abolit recrutarea militară pentru bărbaţi, aşa cum au făcut multe alte naţiuni occidentale după sfârşitul Războiului Rece.

De asemenea, Helsinki a construit una dintre cele mai puternice artilerii din Europa şi s-a aprovizionat cu rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 370 km, iar 2% din PIB este cheltuit în sectorul apărării, un procent mai mare în comparaţie cu multe alte state NATO.

De asemenea, Finlanda va comanda patru nave de război noi, precum şi 64 de avioane de luptă de tip F-35 de la colosul american de apărare Lockheed Martin.

Mai mult decât atât, Helsinki intenţionează să comande până la 2.000 de drone şi construieşte bariere la graniţa cu Rusia.

Aproximativ 82% dintre respondenţii care au luat parte la un sondaj realizat de Ministerul Apărării din 18 mai au declarat că ar fi dispuşi să ia parte la apărarea naţională în eventualitatea în care ţara ar fi atacată.

Cu toate acestea, Kivinen a salutat decizia Finlandei de a solicita aderarea la NATO. Atât Finlanda, cât şi Suedia poartă negocieri cu Turcia cu privire la opoziţia Ankarei faţă de cererile lor.

Ankara acuză Helsinki şi Stockholm că acordă sprijin militanţilor kurzi şi embargourile asupra armelor impus Turciei.

Aderarea la NATO ar permite Finlandei să-şi sporească capacitatea de avertizare timpurie, în contextul în care ar face parte din controlul comun al spaţiului aerian al alianţei, a precizat Kivinen.

Finlanda ar beneficia, de asemenea, de avantajul de a face parte dintr-o alianţă în care un atac asupra unui membru constituie un atac asupra tuturor membrilor săi, a continuat el.

Cu toate acestea, oficialul finlandez a evocat că ”principala responsabilitate în ceea ce priveşte apărarea ţării va fi în continuare purtată de Finlanda”.


Distribuiți acest articol!

S-ar putea să-ți placă și...