Fenomenul care nu s-a mai întâmplat de 50 milioane de ani: temperaturile globale, în creștere alarmantă

Temperaturile globale vor atinge, până la sfârșitul secolului, niveluri nevăzute în 50 de milioane de ani, dacă nu se reduc semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, a avertizat un studiu.

Experții germani și americani au analizat fosile minuscule din nuclee găurite de pe fundul mării, pentru a reconstitui istoria climatică a Pământului în vremea dinozaurilor. În această perioadă de 66 de milioane de ani, planeta a văzut patru stări climatice distincte – pe care oamenii de știință le-au numit “hothouse”, “warmhouse”, “coolhouse” și “icehouse”. Fiecare dintre aceste stări se caracterizează prin concentrații speciale de gaze cu efect de seră și întinderea gheții care se găsește stocată la polii Pământului.

În cea mai mare parte a ultimilor trei milioane de ani, Pământul a fost într-o stare de „icehouse” – una caracterizată prin alternarea perioadelor glaciare și interglaciare. Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră și alte activități umane împing acum climatul către stările „warmhouse” și „hothouse”, au avertizat experții.

Condițiile de căldură au fost văzute ultima dată în epoca Eocenului, care s-a încheiat cu aproximativ 34 de milioane de ani în urmă și în care nu existau calote polare. De-a lungul acestui timp, temperaturile medii globale au fost cu 9-14 grade Celsius mai mari decât sunt în zilele noastre.

CENOGRID: Variabilitatea climatică naturală e mult mai mică decât încălzirea viitoare

„Proiecțiile grupului interguvernamental privind schimbările climatice pentru anul 2300 în scenariul „emisii normale” vor aduce potențialul temperaturii globale la un nivel pe care planeta nu l-a văzut în 50 de milioane de ani”, a declarat autorul lucrării James Zachos.

De asemenea, în studiul lor, profesorul Zachos și colegii săi au creat o „curbă de referință climatică” denumită CENOGRID, care prezintă schimbările de temperatură globale din trecut până în prezent și include diverse predicții pentru viitor pe baza nivelurilor de emisii.

„Acum știm mai exact când a fost mai cald sau mai frig și avem o mai bună înțelegere a dinamicii subiacente și a proceselor care le conduc”, a declarat autorul lucrării și geologul marin Thomas Westerhold. „Timpul de acum 66 până la 34 de milioane de ani – când planeta era mult mai caldă decât este astăzi – prezintă un interes deosebit, întrucât reprezintă o paralelă în trecut cu ceea ce ar putea duce la viitoarea schimbare antropică”, a adăugat el.

„Știm de mult că ciclurile glaciare-interglaciare sunt ritmate de schimbări în orbita Pământului”, a explicat profesorul Zachos, care efectuează cercetări la Universitatea din California, Santa Cruz. Aceste cicluri, a adăugat el, „modifică cantitatea de energie solară care ajunge la suprafața Pământului și astronomii au calculat aceste variații orbitale înapoi în timp”.

Cercetările anterioare ale prof. Zachos au stabilit că o perioadă de încălzire globală rapidă în urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani, care a condus clima într-un stat cu seră, a fost cauzată de o eliberare masivă de carbon în atmosferă. În mod similar, la sfârșitul Eocenului, odată cu scăderea nivelului de dioxid de carbon atmosferic, au început să se formeze plăci de gheață în Antarctica, iar clima a trecut la o stare de răcire.