Exerciţiu NATO: 15.000 de soldaţi din 14 ţări se îndreaptă spre Estonia. Rusia duce rachete Iskander la graniţa cu Finlanda

Alianţa Atlanticului de Nord desfăşoară, începând de luni, 16 mai, un exerciţiu militar în Estonia, la o zi distanţă după ce Finlanda şi Suedia au confirmat că vor adera la NATO, intensificând tensiunile cu Rusia, relatează Daily Mail.

Circa 15.000 de soldaţi din 10 ţări, printre care şi Finlanda, Suedia şi un mic detaşament din Ucraina, vor participa la exerciţiul numit „Siil” sau „Ariciul”, care va avea loc la 64 de kilometri de o bază militară rusă. Exerciţiul se desfăşoară în Estonia şi va simula un bombardament din partea Rusiei. Acesta va fi unul dintre cele mai mari exerciţii din anul 1991, susţinut de încă 900 de forţe britanice mutate în Tallin în luna februarie înainte de dezlănţuirea războiului din Ucraina.

NATO a punctat că „Ariciul” a fost planificat de mult timp. Temerile din ţările baltice s-au amplificat după ce preşedintele rus Vladimir Putin a dispus forţei sale armate trecerea graniţei Ucrainei din 24 februarie. Ministrul adjunct rus al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov, a afirmat luni că măsura reprezintă „o altă greşeală gravă”, care va avea „consecinţe profunde” pentru securitatea europeană. În timp ce în Estonia se desfăşoară cel mai mare exerciţiu NATO, de după căderea Uniunii Sovietice, în anul 1991, Rusia ar fi început să transporte rachete nucleare Iskander la graniţa Finlandei, conform Daily Mail.

În clipul video publicat pe reţelele de socializare ruseşti sunt prezentate camioane care transportă rachete balistice Iskander, conform surselor Daily Mail. Camioanele se deplasează pe o autostradă din Rusia şi se îndreaptă spre Vyborg, la graniţa finlandeză.

„De îndată ce preşedintele Finlandei a spus că se alătură NATO, o întreagă divizie a Iskanderelor, se îndreaptă spre Vyborg”, comunică naratorul videoclipului. Oraşul rusesc Vyborg este situat la 48 de kilometri de Finlanda şi la 217 de Helsinki. Transportarea rachetelor Iskander vine după ce alianţa a organizat un exerciţiu în Estonia pentru a simula un posibil atac din partea Rusiei. Prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin a fost fotografiată găzduind luni o sesiune a parlamentului. De asemenea, o sesiune similară a fost condusă de premierul suedez Magdalena Andersson, la Stockholm. Rachetele Iskander pot săvârşi o mare varietate de roluri în funcţie de focosul cu care sunt echipate. Ele pot fi utilizate cu muniţie cu dispersie interzisă, cu termobarice cu strivire pulmonară şi cu o încărcătură nucleară, aceasta din urmă fiind considerată de circa patru ori mai puternică decât bomba care a distrus Hiroshima. Rachetele au o rază de acţiune de până la 482 de kilometri şi sunt cel mai des transportate de vehicule de lansare mobilă.

Decizia celor două ţări de a adera la alianţă încalcă acordurile de neutralitate cu Rusia. Acordul prevedea neutralitatea în schimbul garanţiilor din partea Rusiei că nu vor fi bombardate. Însă, invazia din Ucraina a determinat o reconsiderare la nivel înalt a acestei strategii şi s-a observat o schimbare uriaşă în opinia publică, considerând acum că alăturarea la alianţă reprezintă cea mai bună modalitate de a-şi garanta siguranţa. Jens Stoltenberg, liderul NATO, afirmă că cele două ţări vor fi primite „cu braţele deschise”, deşi aprobarea oficială de către toţi membrii alianţei ar putea dura câteva luni.

Finlanda şi Suedia au încheiat acorduri de apărare cu SUA şi Marea Britanie pentru a fi protejaţi în cazul în care Rusia hotărăşte să-i atace. Exerciţiul militar va avea loc în peste nouă ţări şi este realizat cu scopul de a testa modul în care o trupă multinaţională ar răspunde unui atac iniţiat de Rusia. De asemenea, un „număr mic” de forţe va fi prezent în Georgia, care a fost invadată de Rusia în anul 2008. Kremlinul încă mai are trupe prezente pe unele dintre teritoriile Georgiei.

Comandantul adjunct al Forţelor de Apărare estoniene, Veiko-Vello Palm, a afirmat săptămâna trecută că Rusia nu a fost invitată să participe la acest exerciţiu, aşa cum s-a întâmplat în trecut. Potrivit Daily Mail, declaraţia generalului maior Palm a fost făcută jurnaliştilor. „Am anunţat comunitatea internaţională cu privire la acest exerciţiu”, a declarat Palm, potrivit Newsweek, „dar nu am fi permis observatori ruşi”.

Finlanda şi Suedia şi-au declarat intenţia de a se alătura alianţei, însă duminică au spus în mod oficial că vor aplica. Decizia a determinat o reacţie furioasă din partea Rusiei, mass-media rusă de stat avertizând că vor plasa mai multe arme nucleare în exclava baltică Kaliningrad. Un comentator al canalului Russia-1 a afirmat: „ Motivul lor oficial este frica. Dar le va fi mai multă frică în NATO”, relatează Daily Mail.

Vicepreşedintele consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a afirmat în urmă cu câteva săptămâni că Rusia ar putea desfăşura arme nucleare şi rachete hipersonice în exclava Kaliningrad dintre Polonia şi Lituania. Aderarea Finlandei la NATO Premierul suedez Magdalena Andersson a afirmat: „ Europa, Suedia şi publicul suedez trăiesc o realitate nouă şi periculoasă”. „Cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei şi a poporului suedez este să se alăture NATO”.

Suedia a fost neutră în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a rămas în afara alianţelor militare timp de peste 200 de ani. Preşedintele Finlandei, Sauli Niinistro, alături de prim-ministrul Sanna Marin au făcut anunţul oficial al aderării într-o conferinţă de presă desfăşurată la Helsinki. Parlamentul finlandez urmează să aprobe hotărârea în zilele următoare, însă este considerată o formalitate în urma unui sprijin public în creştere. Apoi, va fi depusă o solicitare de aderare la sediul NATO de la Bruxelles. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi-a exprimat încrederea în timpul unei conferinţe NATO desfăşurată la Berlin că membrii alianţei vor sprijini aderarea, după ce preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a informat că se opune aderării Finlandei la NATO.

Stoltenberg, secretarul general al NATO, a comunicat duminică că Turcia nu blochează posibilele oferte de aderare ale Suediei şi Finlandei şi şi-a arătat încrederea în soluţionarea preocupărilor exprimate de Ankara. „Turcia a arătat clar că intenţia sa nu este de a bloca aderarea”, a afirmat Stoltenberg, conform Daily Mail. Finlanda are o graniţă de 1300 de kilometri cu Rusia. Duminică, 15 mai, preşedintele Vladimir Putin i-a comunicat omologului său finlandez Sauli Niinistö că ar fi o greşeală ca Helsinki să renunţe la statutul de neutralitate şi să adere la NATO, adăugând că nu există niciun fel de ameninţare la adresa securităţii Finlandei.