Este cel mai mare matematician, dar nu a existat vreodată. Cum e posibil?
Când Nicolas Bourbaki a aplicat la Societatea Americană de Matematică în anii 1950, era deja unul dintre cei mai influenți matematicieni ai timpului său.
Publicase articole în reviste internaționale, iar manualele sale trebuiau în mod obligatoriu citite. Cu toate acestea, cererea sa a fost ferm respinsă dintr-un singur motiv: Nicolas Bourbaki nu exista.
Cu două decenii mai devreme, matematica era un haos. Mulți matematicieni consacrați și-au pierdut viața în Primul Război Mondial, iar câmpul devenise fragmentat.
Diferite ramuri au folosit o metodologie diferită pentru a-și urmări propriile obiective. Iar lipsa unui limbaj matematic comun a făcut dificilă împărtășirea sau extinderea muncii lor.
Deși nu există, „s-a născut” în anii ‘30
În 1934, un grup de matematicieni francezi s-au declarat sătui de situație. Iar totul a început în timp, studiind la prestigioasa École Normale Supérieure, când au găsit manualul pentru clasa lor de calcul atât de disjunct, încât au decis să scrie o versiune mai bună.
Grupul a strâns rapid noi membri, și pe măsură ce proiectul a crescut, a crescut și ambiția lor. Rezultatul a fost “Éléments de mathématique”, un tratat care urmărea să creeze un cadru logic consistent și să unească fiecare ramură a matematicii.
Textul a început cu un set de axiome simple – legi și presupuneri pe care le-ar folosi pentru a-și construi argumentul. De acolo, autorii săi au derivat teoreme din ce în ce mai complexe care corespundeau cu munca efectuată pe teren.
Dar pentru a dezvălui cu adevărat un punct comun, grupul avea nevoie să identifice reguli consistente care se aplică unei game largi de probleme. Pentru a realiza acest lucru, au dat definiții noi și clare unora dintre cele mai importante subiecte matematice, printre care și funcțiile.
Această bandă rebelă de erudiți a ignorat cu nonșalanță înțelepciunea convențională. Știau că revoluționează domeniul și voiau să marcheze ocazia cu cea mai mare cascadorie de până acum.
Au decis să publice “Éléments de mathématique” și toate lucrările lor ulterioare sub un pseudonim colectiv: Nicolas Bourbaki.
Nicolas Bourbaki a dus o viață fictivă foarte complexă
În următoarele două decenii, publicațiile Bourbaki au devenit referințe standard. Iar membrii grupului și-au luat farsa la fel de serios ca și munca lor.
Matematicianul inventat de ei a pretins că este un geniu rus exclusiv care s-ar întâlni doar cu colaboratorii săi selectați.
Pentru a face ca totul să pară real, oamenii de știință au trimis telegrame în numele lui Bourbaki, au anunțat nunta fiicei sale, și chiar l-au făcut să insulte public pe oricine se îndoia de existența lui.
În 1968, când nu mai puteau menține farsa, grupul și-a încheiat gluma în singurul mod în care ar fi putut: au tipărit necrologul lui Bourbaki, completat cu jocuri de cuvinte matematice.
În ciuda aparentului său deces, grupul care poartă numele lui Bourbaki trăiește și astăzi.
Deși nu este asociat cu nicio descoperire majoră, influența Bourbaki informează multe cercetări actuale. În timp ce Nicolas Bourbaki a fost un personaj imaginar, moștenirea sa este cu adevărat reală.