Eșec masiv la Bac-ul de toamnă: doar unul din trei candidați a trecut examenul
România se adâncește într-o criză educațională fără ieșire. A doua sesiune a bacalaureatului din 2025 a adus rezultate dezastruoase: doar 28,4% dintre candidați au reușit să promoveze „examenul maturității”. În timp ce politicienii continuă cu promisiuni și reforme anunțate doar pe hârtie, școala românească produce pe bandă rulantă generații nepregătite și condamnate la eșec.
Ministerul Educației a publicat luni rezultatele inițiale ale celei de-a doua sesiuni a bacalaureatului 2025, iar cifrele arată un adevărat dezastru național. Rata cumulată de promovare (toți candidații înscriși) este de doar 28,4%. Practic, mai puțin de unul din trei elevi a reușit să treacă „examenul maturității”.
Numărul total de candidați promovați a fost de 7.306, dintre care 4.508 din promoția curentă și 2.798 din promoțiile anterioare. Ambele categorii au obținut aceeași rată de reușită: 28,4%.
Deși statul român vorbește mereu despre „reforma educației”, realitatea arată că peste 70% dintre elevii care s-au prezentat la această sesiune au eșuat. Rata de participare a fost de 84,9%: s-au prezentat 25.710 candidați din totalul de 30.279 înscriși. Mai grav, 69 de candidați au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă, fiind excluși de la următoarele două sesiuni.
Procedurile birocratice continuă să pună presiune pe elevi și părinți. Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor sunt programate luni, între orele 14:00 – 18:00, precum și în zilele de 19 și 20 august 2025. Cei care contestă rezultatul trebuie să depună o declarație-tip prin care își asumă faptul că nota finală poate crește sau scădea. Rezultatele finale vor fi afișate abia pe 26 august.
Regulile rămân aceleași: nota minimă de promovare la fiecare probă scrisă este 5, iar media generală necesară pentru a trece examenul este 6. În calculul ratei de promovare sunt incluși și candidații eliminați.
Aceste cifre nu sunt doar statistici seci, ci dovada unui eșec al statului român și al clasei politice, care de peste trei decenii nu reușesc să ofere un sistem educațional funcțional. Politicienii se laudă cu reforme și „România educată”, dar realitatea din școli arată contrariul: profesori slab plătiți și demotivați, programe depășite, manuale prost concepute și elevi care plătesc prețul ignoranței celor aflați la putere.
În timp ce alte state europene investesc masiv în educație și pregătesc tineri competitivi pentru viitor, România continuă să îngroape generații întregi în statistici rușinoase. Rata de promovare de doar 28,4% este nu doar un semnal de alarmă, ci un act de acuzare direct la adresa politicienilor care au tratat educația ca pe o marfă de campanie electorală.