ROPRES

După 6 ani, instanța a constatat probleme în rechizitoriul dosarului de corupţie al unor foşti şefi din Direcția Anticorupție

Distribuiți acest articol!

Tribunalul Prahova a constatat, luni, probleme în rechizitoriul prin care au fost trimiși în judecată de DNA Ploieşti, în decembrie 2016, foşti şefi ai Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJA) Prahova, dosarul fiind şi la această dată în cameră preliminară.

Conform portalului instanţelor de judecată, magistraţii au constatat neregularitatea rechizitoriului DNA Ploieşti – neindicarea unor intervale precise de timp în care s-a desfăşurat pretinsa activitate infracţională şi omisiunea descrierii actelor materiale ale infracţiunii de cercetare abuzivă în formă continuată pentru care au fost trimişi în judecată doi dintre inculpaţi.

De asemenea, instanţa a constatat nelegalitatea administrării unor mijloace de probă şi a efectuării unor acte de urmărire penală, cerând excluderea de la dosar a mai multor probe, inclusiv a unora obţinute prin măsuri de supraveghere tehnică. Tribunalul Prahova a dispus și excluderea probelor testimoniale nelegal obţinute şi administrate prin audierea martorilor cu identitate atribuită şi excluderea materială a acestor mijloace de probă din dosarul procedurii, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, arată HotNews.ro.

Instanţa a dispus ca decizia să îi fie comunicată DNA Ploieşti, iar în 5 zile procurorul urmează să anunțe tribunalul dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei.

Hotărârea Tribunalului Prahova poate fi contestată.

De șase ani încă în faza de cameră preliminară
Acest dosar se află încă în faza de cameră preliminară, unde a fost retrimis pentru judecare de către Curtea de Apel Ploieşti în februarie 2021.

Dosarul trimis în instanță de DNA Ploieşti în decembrie 2016 îi vizează pe Constantin Ispas, fost şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova, deferit justiţiei pentru trafic de influenţă, luare de mită, cercetare abuzivă în formă continuată, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, Mihail Emanuel Saghel, la data faptelor ofiţer de poliţie judiciară, cu funcţia de şef Serviciu în cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Ploieşti (şantaj, luare de mită, trafic de influenţă, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri), Ionuţ Adrian Rădulescu, ofiţer în cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova (cercetare abuzivă în formă continuată), şi Constantin Sebastian Ristea (complicitate la infracţiunea de luare de mită).

Conform unui comunicat al DNA transmis la data trimiterii în judecată a dosarului, în aprilie 2010, Constantin Ispas, în calitate de şef al DGA Prahova, a pretins şi primit de la un denunţător, în perioada aprilie 2010 – februarie 2011, câte 10.000 euro în două tranşe şi ajutor financiar pentru o anumită societate comercială deţinută de un apropiat al său. Ajutorul financiar a constat într-un împrumut în sumă de 200.000 lei şi încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil, proprietatea denunţătorului, pentru a-i crea posibilitatea societăţii respective să obţină un credit bancar. În realitate, banii pentru imobil nu au fost achitaţi.

Aceste avantaje au fost cerute de Ispas pentru a-l determina pe ofiţerul coordonator din cadrul BCCO Ploieşti, comisarul-şef Mihail Emanuel Saghel, să instrumenteze, într-o anumită direcţie, un dosar penal, astfel încât să se creeze o situaţie favorabilă denunţătorului, cercetat în cauza respectivă, arată sursa citată.

Procurorii mai susţin că, în perioada 2010-2013, Constantin Ispas i-a determinat pe administratorii a două firme să creeze avantaje materiale altor societăţi comerciale (având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere), primind în schimb de la reprezentantul acestora din urmă: foloase materiale constând în 1.500 lei, pentru fiecare dintre cele 39 de tranzacţii cu produse petroliere derulate de firmele favorizate, totalizând suma de 58.500 lei; sume de bani cuprinse între 700 şi 2.000 lei, pentru alimentarea cu carburant a autoturismului personal, în toată perioada menţionată; sume de bani sau motorină pentru alimentarea propriului autoturism în cuantum de aproximativ 2.000 lei lunar (începând cu anul 2009 până la sfârşitul anului 2012), furnizarea, în mod repetat, de agregate minerale exploatate în cadrul unei balastiere, echivalentul a 45-50 basculante; transportul unor baloţi de lucernă sau grâu din zona Urlaţi la o fermă pe care o administrează în fapt Ispas Constantin; plata, în vara anului 2011, a cheltuielilor dintr-un concediu împreună cu familia sa pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, sejur în valoare de 2.000 euro.

De asemenea, în perioada 2009 – ianuarie 2015, Constantin Ispas a primit, în mod direct, sume importante de bani de la administratorul unei societăţi comerciale, precum şi indirect, prin furnizarea unor mărfuri de către firma acestuia către societăţile administrate de rudele sale. În schimbul acestor avantaje, Constantin Ispas trebuia să asigure protecţie instituţională omului de afaceri şi familiei acestuia, spun procurorii.

În plus, Ispas trebuia să iniţieze anchete penale împotriva lucrătorilor de poliţie care au deschis un dosar pentru evaziune fiscală pe numele omului de afaceri. Astfel, în cursul lunilor ianuarie şi februarie 2013, Constantin Ispas şi Ionuţ Adrian Rădulescu, ofiţer în cadrul SJA Prahova, au recurs la ameninţări şi au făcut promisiuni pentru a determina mai mulţi administratori de societăţi comerciale să formuleze denunţuri la adresa ofiţerilor de poliţie de la SIF Prahova care au instrumentat dosarul penal respectiv. Denunţurile astfel obţinute au dus la constituirea a două cauze penale în cadrul cărora ofiţerii SJA Prahova au fost delegaţi să efectueze cercetări, arată DNA.

Potrivit sursei citate, la data de 18 august 2015, cu ocazia efectuării unor percheziţii, procurorii DNA au găsit în imobilele lui Constantin Ispas 13 documente ce conţineau informaţii secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice. Acesta le deţinea, fără drept, în afara atribuţiilor sale de serviciu. Cu aceeaşi ocazie, au fost descoperite 29 înscrisuri care conţineau informaţii secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat, în perioada 1 decembrie 2004 – 18 septembrie 2012, în calitate de ofiţer de poliţie.

DNA mai menţiona că, în perioada 2014 – 2015, ofiţerul de poliţie Mihail Emanuel Saghel, lucrând în baza delegărilor de competenţă dispuse de DIICOT Ploieşti, a constrâns un jurnalist, prin ameninţare, direct sau prin interpuşi, cu constituirea de dosare penale şi luarea unor măsuri preventive faţă de acesta, în scopul de a-l determina pe de o parte să nu mai editeze şi să nu mai publice materiale de presă compromiţătoare la adresa sa iar pe de altă parte să compromită un magistrat prin formularea unor denunţuri împotriva acestuia.

În prima jumătate a anului 2011, Mihail Emanuel Saghel ar fi pretins prin intermediul lui Adrian Ristea şi ulterior ar fi acceptat un comision de 10% dintr-o sumă de bani pe care un administrator de firmă urma să o recupereze în contextul unui dosar penal. În acest sens, în dosarul respectiv, Mihail Emanuel Saghel a desfăşurat acte de urmărire penală cu celeritate astfel încât suma de bani reprezentând prejudiciul în respectiva cauză penală să fie recuperată de omul de afaceri, arată DNA.

Ulterior, după ce dosarul a fost declinat Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, Mihail Emanuel Saghel i-a pretins în continuare omului de afaceri comisionul menţionat, precum şi prelucrarea a 3-4 mc buşteni (operaţiune evaluată la suma de 300 – 400 lei) şi uscarea unei cantităţi de 0,5 mc de cherestea, al cărei cost a fost evaluat la 40 – 50 euro/mc, pentru a determina un ofiţer de poliţie din cadrul IPJ Prahova să soluţioneze cu celeritate dosarul respectiv, astfel încât prejudiciul să fie recuperat, precizează procurorii.

La data de 18 august 2015, procurorii au găsit la domiciliul lui Mihail Emanuel Saghel 17 documente ce conţineau informaţii secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, pe care acesta din urmă le deţinea fără drept, în afara atribuţiilor sale de serviciu. Cu aceeaşi ocazie, au fost descoperite 39 înscrisuri care conţineau informaţii secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat de poliţist, în perioada 15 februarie 2005 – 8 septembrie 2010, mai arată DNA. (Sursa: Agerpres)


Distribuiți acest articol!

S-ar putea să-ți placă și...