Diplomația română a eșuat! România nu intră în Schengen nici în acest an

România nu intră în Schengen nici în acest an, iar în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 4-5 decembrie – pe a cărui ordine de zi se află intrarea României și Bulgariei în spațiul european de liberă circulație – nu va exista un vot.

Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 4-5 decembrie, exact în forma în care a figurat și pe agenda JAI din decembrie 2022, când Bucureștiul a fost blocat de Viena.

Surse guvernamentale spun însă că nu va exista un vot, în condițiile în care Olanda, unde tocmai au avut loc alegeri, nu și-a dat acceptul pentru aderarea Bulgariei, care este la pachet cu România.

„Nu se va da vot (la Consiliul JAI din 5 decembrie – n.r.), iar subiectul va rămâne în suspensie, până se clarifică situația din Olanda. (…) Românii și bulgarii, sprijiniți de spanioli, fac presiuni ca subiectul aderării României și Bulgariei la Schengen să rămână în suspensie pe ordinea de zi”, au declarat sursele guvernamentale citate.

Conform acelorași surse, autoritățile de la București vor încerca convocarea unui Consiliu extraordinar al JAI după jumătatea lunii decembrie, unde să se ia în discuție aderarea în doi pași, cu intrarea frontierelor aeriene, din martie 2024. Acesta este însă scenariul pozitiv.

Reamintim că Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen, iar Austria s-a opus intrării în zona de liberă circulație atât a României, cât și a Bulgariei.

În Olanda tocmai au avut loc alegeri, al căror rezultat contează în ecuația aderării României și Bulgariei la Schengen.

Câștigătorul surpriză a fost partidul de extremă dreapta al populistului anti-islam Geert Wilders. Geert Wilders, liderul Partidului Libertății (PVV), a exploatat frustrarea larg răspândită în rândul olandezilor privind migrația, promițând „granițe închise”, și și-a pus în așteptare promisiunea de a interzice Coranul, nota BBC. Politicianul islamofob Geert Wilders a promis că va deveni în cele din urmă premier al Olandei, după alegerile în care partidul său a câștigat cele mai multe locuri în parlament, chiar dacă asta înseamnă că va „continua să-și modereze” pozițiile.

În plus, Viena a transmis în mod repetat că nu și-a schimbat poziția. Ultimul semnal a fost transmis recent de către ministrul de Externe al Austriei, Alexander Schallenberg, care a spus că Viena își menține veto-ul față de extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria, a scris Die Presse.

Oficialul austriac a insistat însă că blocada nu ar fi îndreptată împotriva României sau a Bulgariei, existând „o problemă fundamentală” cu Schengen.

Președintele Austriei, despre decizia guvernului său de a bloca România să intre în Schengen: Nu a fost corectă. Sper că într-o bună zi va fi revizuită
Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, al cărui rol este unul formal, spunea recent că decizia Guvernului federal de a bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost una greșită și speră că „într-o bună zi aceasta va fi revizuită”.

„În momentul în care guvernul federal austriac a zis nu pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, eu, în calitate de președinte, nu am fost de acord cu acea decizie. Eu nu am văzut niciun motiv pentru blocarea României și Bulgariei la Schengen, în condițiile în care sistemul oricum nu funcționează.
Întrebarea este vastă, iar una dintre probleme ar fi cum ar putea fi controlat fluxul de persoane care fie caută un loc de muncă sau azil în una dintre țări. Cu toate acestea, în opinia mea, acest lucru nu are nicio treabă cu Schengen.
Consider că decizia guvernului federal austriac a fost una greșită și sper că într-o bună zi aceasta decizie va fi revizuită.
Timp de mai multe luni am avut discuții cu președinții României și Bulgariei, dar nu am putere executivă. Reiterez, acea decizie nu a fost una corectă”, a declarat președintele austriac, citat de tv8.md.
„Extinderea Schengen este, în prezent, de neconceput”
Aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și de Olanda ​la Consiliul JAI din decembrie 2022. Bucureștiul a avut sprijinul a 26 de state membre UE, dar a fost blocată de Austria, care continuă să se opună.

Amintim că Karl Nehammer, cancelarul Austriei și liderul Partidului Popular Austriac (ÖVP), de orientare conservatoare, a justificat în mod repetat blocarea intrării României și a Bulgariei în spațiul Schengen prin faptul că acestea nu ar împiedica fluxurile de migranți ilegali ce ajung la frontierele Uniunii Europene să intre în spațiul comunitar.

Cel mai recent, Nehammer a declarat la sfârșitul lunii octombrie că extinderea Schengen în condițiile actuale este „de neconceput” și că spațiul de liberă circulație trebuie „reparat”.

Nehammer a discutat cu jurnaliştii după întâlnirea sa cu premierul bulgar Nikolai Denkov, care s-a aflat într-o vizită de o zi la Viena, în speranţa de a schimba poziţia Austriei care se opune aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, a transmis BTA, citată de Agerpres. Cei doi au avut o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii bilaterale cu participarea delegaţiei bulgare, care i-a inclus pe ministrul de interne Kalin Stoianov şi ministrul adjunct de externe Elena Şekerletova.

„Schengen trebuie să fie reparat. Până când nu va fi reparat, nu îl putem extinde”, a insistat Nehammer. El a subliniat că înșiși miniştrii de externe ai UE spun că sistemul Schengen nu funcţionează. Din ce în ce mai multe ţări introduc controale la frontiere, ceea ce înseamnă că sistemul Schengen nu se ridică la adevărata sa semnificaţie, a subliniat cancelarul. El a spus că 75% dintre migranţii interceptaţi în Austria nu sunt înregistraţi, ceea ce reprezintă o problemă de securitate.

Două zile mai târziu, în 26 octombrie, președintele Klaus Iohannis a spus că argumentele cu care Austria ține în continuare România la ușa Schengen sunt „cel puțin străvezii”, iar de la Viena se aude „ca și cum ar fi o placă ce s-ar fi stricat”.

Partidul Libertății din Austria (FPÖ), o formațiune de extrema dreaptă care are poziții și mai tranșante privind migrația decât actualul guvern condus de Karl Nehammer, este pe primul loc în opțiunile de vot ale austriecilor înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor.

Ultimele sondaje de opinie arată că, dacă ar fi organizate acum alegerile parlamentare federale, FPÖ ar obține 29% din voturile exprimate, cu 13% mai mult decât a câștigat la alegerile regionale organizate în urmă cu doi ani.