Dezvăluirile soției preotului sinucigaș: „Păcate foarte grele“. Își făcuse testamentul

Raluca Crauciuc, soţia preotului de 42 de ani care s-a sinucis pe 10 decembrie la Iaşi, Liviu Crauciuc Cabur, a făcut o serie de precizări referitoare la articolele apărute în presă după ce prelatul şi-a luat viaţa. Acesta îi acuză pe socrii ei, spunând că fiul lor a fost chemat de familia soţului în ziua în care a avut loc tragicul eveniment, iar la locul faptei a fost numit „criminal“ şi i s-a cerut să părăsească „casa noastră“.

„Despre mine ei au afirmat în public şi în prezenţa mea: «mi-a omorât copilul şi vrea să ne omoare şi pe noi» şi că am avut legături cu alţi bărbaţi. Aceste lucruri au apărut şi în presă, alături de afirmaţii precum că am plecat la Bucureşti cu fiica mea şi nu am fost prezentă la înmormântare. Toate acuzaţiile nu sunt adevărate, iar eu pot dovedi cu martori şi camere“, a precizat Raluca Crauciuc, spunând că ea s-a refugiat cu copiii la casa surorii sale pe motiv că ar fi fost alungată de socri.

Dar, probabil, cel mai important element al sinuciderii preotului este adus acum în lumină de soţia acestuia: bărbatul a lăsat un testament la data de 28 iulie 2020. Raluca Crauciuc spune că în testamentul respectiv se afirma că el doreşte ca „nimeni dintre rudenii sau altcineva să nu aibă niciun fel de pretenţii asupra celor moştenite“.

„Lucru ce atestă existenţa unor dispute dintre el şi familia sa, referitoare la bunurile noastre comune. Testamentul va fi valabil «în cazul în care se întâmplă ceva rău» ceea ce denotă o premeditare a gestului său“, a mai spus femeia.

Aceasta a lăsat de înţeles, în mesajul transmis către redacţie, că soţul său i-ar fi provocat mai multe suferinţe în ultimii ani, pe care le-a descoperit în urma unor cercetări efectuate „şi am aflat că era vorba de păcate foarte grele“. Femeia nu a vrut să răspundă întrebărilor suplimentare din partea ziarului.

„Menţionez că i-am oferit variante diferite, doar cu dorinţa ca el să recunoască adevărul. Consider că a ales să facă acest gest din cauza mustrărilor de conştiinţă“, a completat femeia. Aceasta a descris relaţia soţului său cu familia sa ca fiind una tensionată, argumentând că acest lucru reiese din procesul aflat pe rol în care părinţii săi revocă actul de donaţie al terenului pe care şi-au construit soţii Crauciuc casa în Galata.

În continuare regăsiţi integral punctul de vedere transmis în cursul zilei de miercuri, 15 decembrie, redacţiei noastre, de către Raluca Crauciuc.

„Având în vedere informaţiile false care s-au vehiculat despre incidentul familiei noastre, în data de 10 decembrie, consider că trebuie să fac cunoscut adevărul, întrucât s-a urmărit denigrarea intenţionată a imaginii mele.

În seara respectivă, fiul meu a fost chemat de familia soţului la locul faptei, iar când a ajuns a fost numit «criminal» şi i s-a cerut să părăsească «casa noastră». Despre mine ei au afirmat în public şi în prezenţa mea: «mi-a omorât copilul şi vrea să ne omoare şi pe noi» şi că am avut legături cu alţi bărbaţi. Aceste lucruri au apărut şi în presă, alături de afirmaţii precum că am plecat la Bucureşti cu fiica mea şi nu am fost prezentă la înmormântare.

Toate acuzaţiile nu sunt adevărate, iar eu pot dovedi cu martori şi camere video amplasate în locuinţa sorei mele, în care m-am refugiat cu copiii când am fost alungată de ei.

În ceea ce priveşte relaţia soţului meu cu familia sa era una tensionată, dovedită prin procesul aflat pe rol, în care părinţii revocă actul de donaţie către fiul lor, referitor la terenul pe care este construită casa noastră.

De asemenea în testamentul lăsat de soţul meu, în data de 28 iulie 2020, se afirmă că el doreşte ca «nimeni dintre rudenii sau altcineva să nu aibă nici un fel de pretenţii asupra celor moştenite» lucru ce atestă existenţa unor dispute dintre el şi familia sa, referitoare la bunurile noastre comune. Testamentul va fi valabil «în cazul în care se întâmplă ceva rău» ceea ce denotă o premeditare a gestului său.

Determinată de suferinţele pe care mi le provoca soţul meu de mulţi ani, am făcut cercetări şi am aflat că era vorba de păcate foarte grele. Acestea nu erau asumate de către el şi urmau să fie divulgate în instanţă. Menţionez că i-am oferit variante diferite, doar cu dorinţa ca el să recunoască adevărul. Consider că a ales să facă acest gest din cauza mustrărilor de conştiinţă.

Toate cele declarate de mine aici le pot dovedi cu fotografii, înregistrări video şi audio. (pentru cei care doresc)

TRĂIŢI CURAT!”