Delta Dunării, în pericol. Valentin Cioromelea (AUR) solicită Ministerului Mediului să aibă în vedere reformarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării
Paradisul întruchipat de Delta Dunării este în pericol. Amenințările și provocările sunt variate – de la lipsa investițiilor, la problemele generate de turismul nesustenabil și până la chestiuni ce țin de mediu și de protecția biodiversității. Dacă autoritățile nu vor lua măsuri, Delta Dunării, o valoare a patrimoniului natural universal, va rămâne arie protejată doar pe hârtie, avertizează senatorul AUR Valentin Cioromelea.
De-a lungul vremii mai multe organizații nonguvernamentale au atras atenția asupra problemelor existente în Delta Dunării. Dintre acestea menționăm: braconajul, dezvoltarea haotică a turismului, poluare, lipsa unor reglementări în ceea ce privește transportul fluvial, nedecolmatarea canalelor de acces în Deltă și a traseelor turistice și lipsa investițiilor destinate dezvoltării turismului sustenabil. Încă de la preluarea mandatului de parlamentar, Valentin Cioromelea, senator AUR de Tulcea, a sesizat Ministerului Mediului o bună parte din aceste probleme. Din păcate, soluțiile întârzie să apară.
Într-o interpelare adresată ministrului Mediului, Tanczos Barna, Valentin Cioromelea atrage atenția asupra faptului că Delta Dunării se confruntă cu numeroase probleme și solicită autorităților să aibă în vedere reformarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.
„Astăzi, din cauza impactului schimbărilor climatice, a lipsei de investiții, a unui management defectuos ce a paralizat întreaga Rezervație a Biosferei Deltei Dunării, care va culmina în cel mai nefericit caz cu dispariția acesteia prin colmatarea canalelor și lacurilor, statutul de arie protejată inclusă în patrimoniul UNESCO riscă să-și piardă sensul”, subliniază senatorul AUR.
Având în vedere unicitatea și importanța Deltei Dunării la nivel local și european, Valentin Cioromelea a solicitat Ministerului Mediului o serie de clarificări privind următoarele aspecte:
- Există o strategie de conservare și protecție a biodiversității, alta decât nenumăratele planuri de management fără impact activ în acest sens?
- Care este bugetul de investiții alocat și investit în decolmatarea canalelor și lacurilor de la înființarea Administrației Rezervația Biosferei Delta Dunării?
- Care este bugetul de investiții alocat în acest an de la bugetul de stat?
- De ce nu există o strategie de investiții bazată pe modele matematice din care să reiasă nevoia de investiții (deoarece sunt disponibile multe astfel de modele, iar modelul care se intenționa a se achiziționa pe fonduri europene nerambursabile era vital în acest sens) și care să privească eliminarea riscurilor de colmatare a canalelor și lacurilor Deltei Dunării?
- Cine răspunde de neaccesarea acestui contract de finanțare?
- De ce nu există în dotarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării utilaje de dragare pentru aceste activități de întreținere?
- De ce nu sunt întreținute lucrările de decolmatare după efectuarea lor?
- Câte utilaje de dragaje și de decolmatare se află în dotarea Administrației Naționale Apele Române? Câte sunt folosite efectiv în programul anual de lucru? Aceste utilaje ale ANAR nu pot fi folosite în activități de întreținere și decolmatare pe teritoriul ARBDD?
- Decolmatările sunt realizate de o singură companie, cu echipamente care reprezintă o combinație tehnică de utilaje de excavații cu braț lung amplasate pe platforme plutitoare. De ce nu se pot elimina anumite criterii din achizițiile publice, pentru ca acestea să asigure o competiție la care să poată participa mai multe companii specializate în domeniu?
- De ce Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării nu este dotată cu utilaje omologate și dedicate cu care să se asigure lucrările de întreținere permanente?
- Care ar fi costul acestor dotări și care ar fi costul anual de întreţinere a canalelor și lacurilor din Delta Dunării?
- Care ar fi economia bugetară cu aceste activități de întreținere și care ar fi impactul asupra biodiversității?
- Câte proiecte finanțate de la bugetul de stat sau finanțate cu ajutorul fondurilor nerambursabile intenționați să realizați? Care este bugetul acestora?
- Puteți confirma că există riscul pierderii statutului de rezervație naturală inclusă în patrimoniul UNESCO?