De ce sunt românii predispuşi să fie „victimele perfecte” ale sclaviei moderne. Explicaţiile unei experte

Românii sunt printre cei mai expuşi să devină victime ale sclaviei moderne, susţine Adriana Bora, o tânără premiată de curând de UNESCO pentru reuşitele ei în utilizarea inteligenţei artificiale în lupta cu sclavia modernă. Ea a schiţat şi un portret-robot al românului vulnerabil

Adriana Bora este expert în etica utilizării inteligenţei artificiale, sclavie modernă şi în aplicarea inteligenţei artificiale ca armă împotriva sclaviei moderne. Ea trăieşte în Australia, are studii în Hong Kong şi Marea Britanie şi a lucrat ca cercetător pentru Universitatea Oxford, dar şi pe proiecte speciale la Universitatea Harvard, UNESCO şi Banca Mondială. Drept răsplată pentru munca sa, românca a fost distinsă la mijlocul lunii martie cu un premiu special. „La începutul anului, am aflat că sunt câştigătoarea premiului UNESCO- IRCAI AI Award 2021. Acest premiu e dedicat unei persone care demostrează un impact deosebit, folosind inteligenţa artificială, pentru binele societăţii. Pe 17 martie a fost gala UNESCO, iar alături de mine au fost premiate personalităţi de marcă, profesori universitari, experţi în inteligenţa artificială”, explică tânăra. Românii, expuşi la abuzuri când lucrează în străinătate Nu este un secret că România e una dintre ţările exportatoare de forţă de muncă. Milioane de români au plecat din ţară în ultimele trei decenii, pentru un viitor mai bun. Mulţi dintre ei au ajuns însă victime ale sclaviei moderne, în alte ţări.

„Sunt cercetări din România sau proiecte investigative, am văzut documentare făcute în România şi publicate online, dar care explică în mare parte traficul de tinere din România, din anumite judeţe particulare spre Vestul Europei. A mai fost perioada pandemiei la început când exista riscul, şi au fost cazuri, când românii au fost abuzaţi în Germania, dar aceste cazuri nu au fost definite drept sclavie modernă. Eu spun că ar fi putut foarte uşor să devină, aceşti oameni erau foarte vulnerabili, nu doar prin tipul contractului pe care l-ar fi avut acolo, dar acum aveau şi un alt element de vulnerabilitate, care era şi cel al sănătăţii. Astea sunt cele mai recente. Dar sunt cazuri care au apărut recent în the Global Slavery Index, raportul care ne ajută să înţelegem câţi oameni sunt practic victimele sclaviei în lume”, spune Adriana Bora.

Deşi tinerele din mediul rural, în special cele din Moldova, sunt în general cele mai expuse, există numeroase cazuri în care victime cad chiar bărbaţii. Astfel de cazuri, aparent inedite, au fost semnalate în special în Marea Britanie. „Multe cazuri în care românii au fost victime au fost semnalate în Spania şi Italia, dar asta nu înseamnă că nu există şi alte ţări. În sudul Spaniei şi Italiei, victime au fost cel mai des românii care lucrează în agricultură, iar în Anglia cei care lucrează în spălătoriile de maşini. Aici sunt cazuri cumva deosebite, pentru că sunt în general bărbaţii români abuzaţi şi ţinuţi în condiţii de sclavie”, adaugă tânăra. Portretul-robot al românului predispus să devină „sclav modern” Portretul-robot al cetăţeanului român cel mai expus este conturat în câteva cuvinte de Adriana Bora. „Românii au o vulnerabilitate foarte mare de a fi exploataţi, în special fetele tinere din Moldova sau care vin dintr-un mediu mai puţin dezvoltat social. Mai sunt şi tinerele care nu au acces la educaţie sau care vin din familii cu probleme de alcoolism şi violenţă. Multe cad în plasa reţelelor care le exploatează sexual. Din păcate, raporturile Global Slavery Index arată că românii ajung destul de des victime ale sclaviei moderne. Tototdată, pentru un puls anual e de urmărit The Traffic În Person Report, care este publicat de Naţiunile Unite. În fiecare an se face un profil al ţărilor şi se analizează răspunsul guvernelor împotriva traficului de persoane. Iar concluzia e că România ar putea face mai multe în acest sens”, subliniază Adriana Bora.

Inteligenţa artificială împotriva sclaviei moderne

Tânăra a pus la punct un program care ajută la identificarea companiilor care abuzează şi exploatează oameni şi utilizează munca forţată pentru produsele lor. „Sunt mii de documente care sunt publicate, dar nimeni nu are resursele necesare să treacă prin aceste mii de documente şi să le analizeze în timp real şi în fiecare an să prezinte evidenţele, the status quo al raportului şi ceea ce într-adevăr fac companiile să adreseze sclavia modernă în lanţul lor de distribuţie. Noi asta facem, încercăm să analizăm aceste date”, spune românca, conform Adevarul.

Ea lucrează încă la dezvoltarea programului prin care vor fi detectate companiile care susţin, unele chiar fără să realizeze, munca forţată, dar şi alte forme de sclavie modernă.

„Aceasta este soluţia pentru care eu am creat primul prototip şi pe care acum încerc să îl dezvolt şi voi continua proiectul acesta de cercetare. Practic, inteligenţa artificială ne ajută să analizăm aceste rapoarte stufoase şi să descoperim astfel multe detalii care altfel pot scăpa. Aşa pot fi descoperite numeroase cazuri şi tipuri de abuzuri, fie traficul de persoane, abuzul copiilor online, servitute domestică sau „bonded labour”, dar şi cazurile unor oameni care sunt născuţi în sclavie”, mai spune ea.

Există însă şi alte moduri în care inteligenţa artificială ajută la indentificarea companiilor care se folosesc de munca forţată. „Se folosesc imagini din satelit, în India, de exemplu, iar în felul acesta se pot identifica unde sunt amplasate fabricile ilegale care exploatează oameni. E vorba de o linie de sute de kilometri între India şi Pakistan şi ar fi foarte greu să te duci să-i verifici pe toţi. Cu imaginile luate din satelit putem identifica obiecte şi imagini clasificate. E o altă formă de inteligenţă artificială pe care o putem folosi să treacă printr-o cantitate foarte mare de date şi să poată să ne ajute să înţelegem foarte bine unde sunt aceste fabrici artizanale ilegale. Apoi, observăm prin satelit mişcarea vaselor şi putem identifica dacă sunt înregistrate sau sunt ilegale. Şi iar se creează un nivel de evidenţe care este dat mai departe poliţiei locale, iar lor le rămâne sarcina să meargă să identifice bărcile în care sunt transportaţi aceşti oameni”, explică ea.

În acest moment, este foarte dificil de dovedit că unele companii exploatează copii, iar chiar atunci când astfel de lucruri abominabile sunt descoperite, acestea găsesc scuze care de care mai penibile. „Aş dori să pot, la un moment dat, când mă duc de exemplu să-mi cumpăr un tricou, să fiu sigură că nu a fost făcut cu munca unor oameni exploataţi. Cu siguranţă că producătorilor le va fi foarte greu să zică că respectivul tricou 100% nu este făcut de astfel de oameni. Practic, producătorul nu are cum să demonstreze asta decât dacă el se ocupă inclusiv de cultura bumbacului şi de tot procesul ulterior. În schimb, companiile care vând aceste produse ar trebui să facă exerciţiul ăsta şi să meargă pe fir, să îşi verifice colaboratorii, companiile care le furnizează materialul, fabricile şi să se asigure că nicăieri, de la raw material până la produsul finit nu există abuz. Din păcate, companiile nu pot fi obligate să facă aceste lucruri, iar unele profită”, conchide Adriana.