De ce a construit România doar un sfert din autostrada Transilvania în 20 de ani

Doar un sfert din traseul inițial al autostrăzii Transilvania este construit astăzi, la 20 de ani de la semnarea contractului. Între timp, o treime din proiect a dispărut cu totul, iar restul porțiunilor se zbat între licitații anulate, contracte reziliate și lucrări cu termen lung de finalizare.

În 2003, când a fost semnat contractul între statul român și compania americană Bechtel autostrada Transilvania, Brașov – Cluj – Borș (Bihor) era privită ca un proiect fanion al infrastructurii din România, conform Europa Liberă.

La 20 de ani distanță de la acel moment se circulă pe aproximativ 110 din cei 415 kilometri ai autostrăzii – între Târgu-Mureș și Nădășelu lângă Cluj-Napoca – și nici pe aceștia în mod continuu; între Chețani (Mureș) și Câmpia-Turzii (Cluj) autostrada se întrerupe.

Un „ciot” de autostradă, de cinci kilometri, a mai fost inaugurat în 2020, între Biharia și Borș, la granița cu Ungaria.

Alături de cei nouă kilometri între Gilău – Nădășelu, sunt singurele porțiuni circulabile ale autostrăzii de pe distanța Cluj-Oradea.

Totuși, inaugurarea unei noi „fărâme” din autostrada Transilvania între Nușfalău și Suplacu de Barcău, estimată pentru prima jumătate din 2023, poate avea o valoare simbolică: România va depăși 1.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres.

Recent, președinții a șase consilii județene din regiunea de nord-vest, în frunte cu cei din Bihor și Cluj, au ajuns să solicite printr-o scrisoare deschisă adresată premierului și ministrului Transporturilor, sprijin pentru deblocarea „tuturor aspectelor” legate de continuarea investiției, „proiect demarat în urmă cu mai bine de două decenii și marcat de o serie de disfuncționalități inadmisibile”.

Continuarea AICI.