Cum și-a bătut joc România de Vera Jourova. Președintele Iohannis poate repara umilirea înaltului oficial UE întorcând la Parlament legea avertizorului de integritate, altfel riscă să lase țara fără fonduri europene

Statul român ș-a bătut joc crunt de vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, în timpul vizitei sale de două zile la București, umilind-o într-un mod greu de imaginat, chiar și în cazul unor țări ostile Bruxelles-ului ca Polonia sau Ungaria. Acum, pentru a repara dezastrul, președintelui Klaus Iohannis nu-i rămâne decât să întoarcă la Parlament legea care transpune directiva privind avertizorul de integritate, altfel România riscă să piardă zeci de miliarde de euro din fonduri europene.

Cum s-a ajuns aici?

Jourova s-a aflat luni și marți la București, pentru a monitoriza teme ca libertatea presei, statul de drept și, în mod explicit, modul de implementare a directivei privind avertizorul de integritate.

Despre directiva UE privind avertizorul de integritate, Jourova s-a referit pe larg în interviul publicat luni de ziarul Libertatea, deci în prima zi a vizitiei. Oficialul european atragea atenția că România nu a transpus directiva și că ”este important ca ea să se adopte de urgență”.

Rep: Recent, propunerile societăților civile din România în privința legii protecției whistleblowerilor au fost ignorate de Parlament. Dacă dvs. ar fi să pledați pentru whistlebloweri, cum ați explica colegilor politicieni din Parlamentul României de ce sunt importanți avertizorii de integritate și de ce fac ei nu e „turnătorie”, adică nu e un prejudiciu mânat de interese mărunte?
Vera Jourova: După cum știți, am introdus o lege nouă la nivelul UE, pentru a le oferi protecție sporită avertizorilor de integritate din întreaga UE. Aceasta prevede un nivel ridicat de protecție a avertizorilor care raportează încălcări ale legislației UE. Stabilește, de exemplu, canale sigure de raportare și protejează avertizorii împotriva concedierii sau a altor forme de represalii. Prin aceasta, dorim să sprijinim persoanele care sunt pregătite să își asume riscul de a deconspira încălcări grave ale legislației UE. Legea este deja în vigoare din luna decembrie a anului trecut. Din păcate, majoritatea statelor membre nu au transpus la timp normele UE, inclusiv România. De aceea am lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva tuturor statelor membre în cauză. Am luat cunoștință de faptul că legislația națională de transpunere este acum în curs de adoptare de către Parlamentul României. Este important ca ea să se adopte de urgență.


Ce s-a întâmplat în România în cele două zile ale vizitei? În prima zi, luni, Comisia Juridică din Camera Deputaților a luat în discuție amendamentele formulate de Laura Vicol, președinta Comisiei (PSD), la proiectul de lege care transpune directiva. Mai mulți experți și ONG-uri au criticat vehement propunerile, pe motiv că descurajează la maxim avertizorii de integritate din instituții sau companii publice să semnaleze acte de corupție sau încălcări ale legii, ele fiind exact în direcția opusă așteptărilor formulate de Comisia Europeană.

Spre disperarea organizațiilor neguvernamentale prezente la dezbaterile din comisia juridică, PSD, PNL și UDMR au făcut totul să omoare instituția avertizorului de integritate, să golească legea de conținut. Coaliția a mutilat directiva europeană privind avertizorii, introducând suplimentar o serie de prevederi care le oferă mai puțină protecție (au eliminat de pildă posibilitatea raportării anonime) sau care îi expune represaliilor. Laura Vicol a susținut că sunt amendamente asumate de întreaga coaliție.

În tot acest timp, la Cotroceni, vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, era primită de președintele Klaus Iohannis cu obișnuitele formule goale de conținut și cu pretenția de a fi ridicat MCV. Șeful statului a explicat că mecanismul privind statul de drept care se aplică tuturor țărilor UE ar fi suficient. Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale transmis după întâlnire, Iohannis a subliniat „angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiției și lupta împotriva corupției”.

A doua zi, când oficialul european se afla încă la București, Parlamentul României a votat varianta masacrată a directivei privind avertizorii de integritate. Același grup de ONG-uri a protestat în cor, anunțânând că va cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională. Lista lungă de probleme majore indentificate la legea avertizorilului de inegritate se găsește în link-urile de la sfârșitul acestei analize.

Pentru ca umilirea Verei Jurova să fie totală, trebuie subliniat că subiectul nu a existat în presă, la fel ca plagiatul premierului Ciucă sau legile siguranței. Doar câteva site-uri independente au reflectat subiectul, prezentat pe larg de G4Media.ro. Vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență avea pe agenda vizitei sale inclusiv monitorizarea libertății presei, motiv pentru care s-a întâlnit cu un grup de jurnaliști din presa independentă, printre care și Cristian Pantazi, redactorul șef al G4Media.ro.

Statul român a umilit-o de două ori pe Jourova. În primul rând, România a transpus directiva privind avertizorii de integritate în regim de urgență, dar exact pe dos față de așteptările Bruxelles-ului. Votul din Parlament a avut chiar sub ochii oficialului european aflat la București. Despre unele evoluții anti-democratice grave a luat notă cu stupefacție chiar de la jurnaliștii cu care s-a întâlnit.

În al doilea rând, presa mogulilor a tăcut și pe acest subiect, așa cum procedează cu multe altele. Statul român i-a oferit vicepreședintelui Comisiei Europene un exemplu viu despre cum poate fi redusă presa la tăcere, cumpărată cu bani grei de marile partide ca să tacă în momentele esențiale. Oferindu-i acest exemplu, statul român a umilit-o din nou pe Vera Jourova, venită la București să se intereseze, între altele, tocmai de libertatea presei! Cât dispreț manifestat față de un oficial european! Ce sfidare grosolană!

De ce au procedat astfel autoritățile de la București? Cum se explică acest comportament aparent irațional, complet neelegant, aproape sinucigaș și vădit împotriva interesului public? Prima explicație este criza de timp, a doua lăcomia. Parlamentul își încheie sesiunea în această săptămână, astfel că legea trebuia trecută rapid pentru a putea fi trimisă la promulgare. Numai că PSD PNL și PNL n-au ținut cont de așteptările Bruxelles-ului, ci de propriile interese.

Primarii, șefii de consilii județene sau miniștri n-au nevoie de avertizori de integritate, când au de cheltuit 80 de miliarde de euro (30 din PNRR, 50 din bugetul multianual). Ei au nevoie de garanții legale că se pot înfrupta în liniște din resuse, fără teamă că vreun angajat din instituție vorbește cu presa sau cu procurorii despre afacerile necurate puse la cale în instituția în care lucrează. Au nevoie de o presă pusă cu botul pe labe și de o justiție complet anihilată, de procurori paralizați. Pe scurt, au nevoie de impunitate.

Salivând cu ochii pe miliardele UE, politicienii români aflați la putere s-au dovedit atât de lacomi, încât n-au mai ținut cont de nimic, nici măcar de prezența vicepreședintelui Comisiei Europene, Vera Jourova, la București. Comportamentul lor, dublat de alte gesturi anti-reformiste comise de coaliția aflată la putere, a convins în cele din urmă Bruxelles-ul că fondurile UE se află în mare pericol în România.

În consecință, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a anunțat, vineri, că analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană privind activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate. Kovesi a mai invocat și lipsa de cooperare a statului român în privința Parchetului European: nu i-a pus la dispoziție toți procurorii solicitați, iar operaționalizarea biroului a întârziat considerabil din cauză că n-a avut la dispoziție un număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară.

Este o premieră tristă pentru România, la un pas de suspendarea fondurilor europene. Dacă Bruxelles-ul va activa mecanismul, România intră oficial pe lista neagră a țărilor cu mari deficite la capitolul stat de drept alături de Ungaria și Polonia.

Președintele Klaus Iohannis mai are o singură șansă de a limita dezastrul, întorcând de urgență la Parlament legea avertizorului de integritate, asta dacă ea nu va fi atacată între timp de opoziție sau de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională. Dacă va promulga legea în forma actuală, suspendarea fondurilor europene acordate României este inevitabilă. Astfel, vor fi compromise șansele de dezvoltare ale unei țări întregi din cauza lăcomiei și prostiei unor politicieni care nu înțeleg că nu pot pot face ce vor ei cu banii altora și că nu pot fura fără să dea socoteală chiar nimănui.