Cum scapă bugetarii de lux, cu venituri cumulate, de supraimpozitarea cu 16%. Sumele exorbitante la care ajung unii

7.000, 8.000, 20.000 de euro pe lună. Sunt câștigurile unora dintre bugetarii României care au două, trei sau chiar șase surse de venit, toate de la stat. Pe ei, ordonanța lui Nicolae Ciucă nu îi atinge cu o pană.

Fie că e vorba de funcționari publici, angajați ai unor companii de stat, profesori universitari sau medici, clientelă politică sau nu, există români care adună lunar zeci de mii de lei sau de euro din mai multe slujbe la stat. Mulți depășesc salariul brut lunar al președintelui României de 24.960 de lei, 4992 de euro, arată Europa Liberă.

Salariul lor de bază este totuși sub cel al președintelui, iar ordonanța anunțată de prim-ministru nu ar viza decât acest tip de venit. Nu la fel s-a exprimat președintele PSD, Marcel Ciolacu, care a pronunțat cuvântul „venituri”. Doar în acest caz, răsfățații bugetului de stat ar fi afectați de supraimpozitare.

Oricum, practica de a cumula venituri din mai multe surse nu este nouă și nu există legi care să interzică acest lucru. Europa Liberă a analizat câteva zeci de declarații de avere și a sintetizat câteva tipuri de venituri cumulate.

Medic, profesor universitar, pensionar


O categorie aparte a bugetarilor care adună bani din mai multe surse este cea a medicilor care sunt și profesori universitari. De multe ori, pe lângă cele două activități mai apar și alte contracte cu statut de salariat sau colaborator cu instituții de stat. Și câteodată și o pensie specială.

Este cazul medicului Corneliu Blendea, de la Spitalul Județean Ilfov. Pe lângă salariul primit de la unitatea medicală, doctorul Blendea este și angajatul Direcției de Asistență Socială Ilfov și membru în Comisia de Evaluare a persoanelor cu handicap de pe lângă Consiliul Județean Ilfov. Primește retribuție de la UNEFS, o pensie specială și lucrează și la o facultate privată.

Veniturile totale ale medicului Blendea au fost, în 2021, de 439.000 de lei (87.800 de euro), ceea ce înseamnă o medie lunară de 36.500 de lei (7.300 de euro). Ele depășesc cumulate salariul președintelui României, dar separat nu.

O situație similară este și în cazul lui Adrian Streinu Cercel, senator PSD. În 2021 a obținut 407.084 de lei (81.416 euro), adică 6.784 euro pe lună, din cinci surse – Senat, Institutul Național de Boli Infecțioase, Universitatea de Medicină și două doctorate.

Parlamentar și angajat cu normă întreagă


Streinu Cercel nu e singurul parlamentar care mai încasează bani și din alte activități. Liberalul Adrian Hatoș, de exemplu, a avut în 2021 venituri de 337.525 de lei (67.500 de euro), 5.625 de euro lunar, din ȘASE surse. Cei mai mulți bani i-a câștigat de la Parlament și Universitatea din Oradea.

Categoria parlamentarilor cu încă un loc de muncă a fost atent analizată de Grupul de Inițiativă Civică Integritate pe bune. După ce a studiat toate declarațiile de avere ale celor peste 580 de parlamentari români, a descoperit că 56 dintre aceștia mai lucrează și în altă parte decât în Casa Poporului, uneori la sute de kilometri distanță de Capitală.

Valeriu Nicolae, cel care a agregat acest grup și a strâns în jurul său zeci de voluntari care scormonesc prin declarațiile parlamentarilor și bugetarilor, spune că sunt mii de astfel de exemple în toată țara. Oameni care acumulează venituri din mai multe surse, toate de la stat.

“Eu personal am văzut peste 5.000 de declarații de avere, împreună cu voluntarii, poate peste 10.000. Schema în general e acolo. De asta ei folosesc cuvântul indemnizații și nu salarii. Oamenii aștia fac bani din indemnizații. De exemplu, Eximbank plătește 2.200 de euro pe ședință de administrare, la Conpet media e de 180.000 de lei pe an (36.000 de euro), Hidroelectrica tot pe acolo. Acolo e șmecheria. Marea majoritatea a salariilor alea enorme sunt definite ca indemnizații nu ca salarii.

Maximul pe care l-am vazut eu a fost de 11 venituri bugetare. E vorba de soțul unei doamne care era secretar de stat în Ministerul Justiției. Primea bani din 11 locuri, toate de la stat ”, a explicat Valeriu Nicolae.

Angajat al unei instituții publice și membru CA


O categorie de bugetari care adună, legal, venituri din mai multe surse sunt cei care, pe lângă serviciul renumunerat de la stat, mai primesc și indemnizații pentru reprezentare în diverse Consilii de Administrație, tot ale unor companii de stat.

Iar veniturile din astfel de activități nu au statut de salariu, ci de indemnizație. Cele mai mari indemnizații le primesc norocoșii care prind funcții în marile companii conduse de stat.

Poate cel mai bogat salariat al statului este Traian Halalai, președintele Eximbank. În 2021 a câștigat 1,25 de milioane de lei (250.800 euro), adică peste 104.000 de lei (20.900 euro) pe lună. Niciunul din veniturile sale nu are statut de salariu.

Și la Autoritatea de Surpraveghere Financiară, în Comitetul de Supraveghere, există membrii care au mai multe surse de venit. Aura Socol a câștigat, în 2021, 442.066 lei (88.500 euro), din indemnizații de la ASF și de la Academia de Studii Economice.

La Voluntari, primarul Florentin Pandele are angajați din primărie în Consiliile de Administrație ale companiilor din subordinea Consiliului Local.

Eugenia Ranete, a fost mandatarul primarului Pandele în relația cu AEP, la alegerile din 2020. Este contabil șef la una dintre Direcțiile din subordinea Primăriei Voluntari, director Economic la o companie din subordinea Consiliului Local și membru în C.A. la alte CINCI dintre companiile Primăriei. A avut, în 2021, un venit lunar de peste 17.700 de lei (3.540 de euro), indemnizații și două salarii. Înseamnă 212,574 de lei pe an (42.514 euro).

Situația de la Voluntari nu este unică, ci o practică a aleșilor locali de a-și fideliza oamenii, de a-i răsplăti, dar și de a avea sub control deciziile din companiile din subordine.

Venituri sau salarii?


Dacă liderii Coaliției ar lua în calcul veniturile totale ale bugetarilor obținute din surse de la stat și nu salariul, angajații de lux ar fi afectați de ordonanța privind supraimpozitarea. Altfel, mulți scapă.

Cei doi lideri ai Coaliției de la putere, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, s-au exprimat diferit în ceea ce privește viitorul act normativ. Premierul a vorbit tot timpul despre salarii, în timp ce Marcel Ciolacu s-a referit, permanent, la venituri.

„Varianta în sine, în momentul de faţă, nu există. Am decis în şedinţa de Coaliţie ca la nivelul Ministerului Finanţelor să se efectueze această analiză şi în momentul în care au toate datele agregate şi sunt prezentate toate elementele, o discutăm în coaliţie. Nu se discută despre impozit progresiv. E vorba de un impozit care în acest moment a fost cât se poate de bine clarificat în ceea ce priveşte depăşirea salariilor la stat peste cel al preşedintelui. În acest moment, aşa cum am discutat, doar la stat”, spune Nicolae Ciucă, citat de Mediafax.

„Mi se pare incorect să ai o pensie de peste 20.000 de lei, ai mai ieşit şi la pensie la 40, 50 de ani, exact în maturitatea profesională, să te reangajezi la statul român şi să ai un cumul de venituri, din salariu cumulat cu pensia, de o sumă care depăşeşte venitul preşedintelui României şi să fie o normalitate. Acest lucru nu este normal. De aceea, ni s-a părut corect să ridicăm această problemă în coaliţie. Eu am ridicat-o, nu am nicio reţinere să spun acest lucru”, spunea Marcel Ciolacu, citat tot de Mediafax.

Mai mult, liderul PSD a vorbit și de alte măsuri cu impact asupra veniturilor bugetarilor.

„Anumite propuneri le-am comunicat în spaţiul public, că nu mai există persoane care să fie decât într-un singur C.A., doctoratele, vei lua bonificaţia pentru doctorat doar dacă activezi în domeniul în care ai doctoratul”, a explicat Marcel Ciolacu, potrivit Mediafax.

Deocamdată, intenția autorităților de a regla veniturile bugetarilor care depășesc salariul președintelui este în stadiu incipient.