Ciolacu, un nou atac la Nehammer pentru blocada Schengen: Să te văd pe tine, domnule cancelar, cum reacționezi atunci. Am înțeles că-i place boxul

Premierul Marcel Ciolacu susține că va cere instituțiilor europene să fie parte, alături de România, într-un litigiu cu Austria, la CJUE, dacă Viena se va mai opune aderării României la Schengen.

Șeful guvernului spune că Austria folosește abuziv dreptul de veto în Consiliu și „ce face cancelarul Nehammer este total incorect, incorect principiilor care au stat la constituirea Parlamentului European, a Comisiei Europene, a Consiliului European”.

„Eu cer ca Consiliul European, Comisia Europeană și Parlamentul European să fie parte în atacul României la CJUE. Toate aceste instituții europene au susținut și și-au dat acordul ca România să adere la spațiul Schengen. Să te văd atunci pe tine, domnul cancelar – am înțeles că-i place boxul – să te văd atunci cum reacționezi, când toate instituțiile europene vin parte cu România în acest atac la CJUE”, a spus Ciolacu, la digi24.ro.

Recent, premierul a anunțat, într-un interviu în publicația austriacă kurier.at că România va da în judecată Austria la CJUE, dacă se va mai opune aderării României la Schengen.

Ce ar fi putut face România după blocarea aderării la Schengen, dar nu a făcut-o
După ce aderarea României la Schengen a fost blocată, în decembrie anul trecut, în Consiliul JAI prin veto-ul Austriei, calea legală ar fi fost ca Guvernul să dea în judecată Consiliul Uniunii Europene, invocând încălcarea Tratatului UE.

România și Bulgaria îndeplineau condițiile de aderare la Schengen din 2011, iar Croația din 2021. Recomandările Comisiei Europene și ale Parlamentului au fost de primire ale celor trei țări în Schengen. Cu toate acestea, doar Croația a fost admisă, Austria blocând România, fără o justificare bazată pe documentele UE.

Practic, Consiliul a aplicat discriminatoriu regula unanimității, încălcându-se mai multe articole din Tratatul Uniunii Europene (TUE), Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE).

Acest conflict ar fi trebuit reclamat de Guvernul României, printr-o acțiune în anulare, deoarece s-au încălcat prevederi din Tratatul UE, precum și din tratatul de aderare al României la UE. Acțiunea trebuia introdusă în două luni.

Acest lucru nu s-a întâmplat, iar România nici nu are de gând să o facă. Strategia autorităților de la București a fost ca să se evidențieze că Austria este o problemă a UE, nu România.

O acțiune în justiție împotriva Consiliului UE, ar fi de fapt taxată ca o acțiune împotriva UE, au precizat oficiali de la București.