Ce presupun acordurile de securitate pe care Ucraina le are în vedere cu aliații săi, inclusiv cu România?

Danemarca a devenit vineri, în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, cel mai recent stat membru NATO care a semnat un acord de cooperare în domeniul securității pe 10 ani cu Kievul, potrivit Reuters.

Italia și Olanda au declarat că intenționează să semneze în curând.

Ce sunt aceste acorduri de securitate?

Grupul celor șapte națiuni bogate a semnat o declarație comună la summitul NATO de la Vilnius, în iulie anul trecut, prin care se angajează să stabilească „angajamente și acorduri de securitate pe termen lung” cu Ucraina, care vor fi negociate la nivel bilateral.

Acordurile ar urma să promită:

• furnizarea continuă de ajutor militar și de securitate,
• sprijin pentru dezvoltarea bazei industriale de apărare a Ucrainei,
• formarea soldaților ucraineni,
• schimbul de informații și cooperarea în domeniul informațiilor
• sprijin pentru apărarea cibernetică.

De asemenea, părțile ar urma să organizeze imediat consultări cu Kievul pentru a determina „pașii următori corespunzători” în cazul unui „viitor atac armat rusesc”.

Un substitut la NATO?

Kievul spune că aranjamentele ar trebui să conțină angajamente de securitate importante și concrete, dar că acordurile nu ar înlocui în niciun caz obiectivul său strategic de a adera la NATO. Alianța occidentală consideră că orice atac lansat asupra unuia dintre cei 31 de membri ai săi reprezintă un atac asupra tuturor, în conformitate cu clauza articolului cinci.

„S-a speculat că, dacă încheiem suficiente acorduri de acest gen, nu mai avem nevoie de aderare. Fals. Avem nevoie de statutul de membru NATO”, a declarat Igor Jovkva, consilierul președintelui ucrainean pentru afaceri externe.

Cine a semnat acorduri până acum?

Germania și Franța au semnat acorduri privind angajamentele de securitate cu Ucraina atunci când președintele Volodimir Zelenski a vizitat Berlinul și Parisul la începutul acestei luni.

În ianuarie, Marea Britanie a devenit prima țară care a semnat unul dintre acordurile de securitate cu Ucraina pentru o perioadă de 10 ani, timp în care Kievul speră să facă parte din NATO.

Londra a declarat că acordul a oficializat un sprijin pe care l-a acordat și „va continua să îl ofere pentru securitatea Ucrainei, inclusiv schimbul de informații, securitatea cibernetică, pregătirea medicală și militară și cooperarea industrială în domeniul apărării”.

Ce alte țări urmează să semneze acorduri? România, Polonia și Olanda

Ucraina a purtat cel puțin două runde de discuții privind acordurile cu toate țările G7, a declarat Jovkva.

Mai mult de 10 țări se află în stadiul activ al discuțiilor sau ar putea începe în curând, a adăugat el. Printre țările suplimentare se numără România, Polonia și Olanda.

Olanda a declarat vineri că va semna în curând un acord de securitate pe 10 ani cu Ucraina pentru un sprijin militar continuu, ajutor în reconstrucție și îmbunătățirea apărării sale cibernetice.

„Fără sprijinul Occidentului, Ucraina, așa cum o știm, va înceta să mai existe”, a declarat ministrul de externe Hanke Bruins Slot. „Amenințarea rusă se va apropia tot mai mult, punând presiune asupra stabilității și siguranței continentului nostru.”

Ce vrea Ucraina de la acorduri?

Jovkva a evidențiat ca fiind „foarte importantă” prevederea din acordul britanic, conform căreia ar putea avea loc consultări în termen de 24 de ore pentru a oferi un ajutor rapid și susținut.

Acesta a spus că această prevedere a depășit „infamul” Memorandum de la Budapesta din 1994, în cadrul căruia Ucraina a primit „asigurări” de securitate din partea Marii Britanii, Rusiei și Statelor Unite în schimbul renunțării la armele nucleare de pe teritoriul său.

„Nu vrem să repetăm experiența infamă a declarației de la Budapesta, care a rămas doar o declarație”, a spus el.

Jovkva a declarat că nu este nevoie ca Ucraina să se grăbească să ajungă la acorduri. „Nu am nevoie de 10 sau 15 acorduri încheiate în decurs de o săptămână. Mai degrabă, aș vrea ca aceste aceleași 10 sau 15 acorduri să fie profund gândite, bine negociate și cu semne concrete de sprijin pe termen lung și variat pentru Ucraina.”