Boris Volosatîi (AUR): În timp ce Patriarhia Moscovei duce un război hibrid în Republica Moldova, autoritățile de la București refuză să ofere soluții concrete
În timp ce Patriarhia Moscovei beneficiază de fonduri europene pentru proiecte desfășurate în Republica Moldova, autoritățile de la București dau din umeri și rămân pasive în fața neregulilor sesizate de către deputatul AUR Boris Volosatîi. Oficialul a anunțat Ministerul Afacerilor Externe, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației cu privire la un proiect transfrontalier demarat în favoarea unei structuri locale a Patriarhiei Moscovei, ce vizează un război hibrid împotriva Occidentului și a României, în special. Cele trei instituții susțin, fie că problema nu intră în sfera lor de activitate, fie că au prioritizat alte proiecte. În consecință, Kremlinul, prin intermediul Patriarhiei Moscovei în Republica Moldova desfășoară un continuu război hibrid.
„Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației este Autoritatea de Management și instituția cea mai în măsură să prezinte detalii referitoare la aspectele de interes legate de acest program”, se arată în răspunsul ministrului Afacerilor Externe Bogdan Aurescu.
Totodată, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că obiectul întrebării nu intră în sfera de competență a Ministerului, iar Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației susține că proiectele contractate în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, unde exercită funcția de autoritate de management, a selectat proiecte în conformitate cu regulamentele europene în vigoare. Potrivit Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, proiectul avut în vedere de către deputatul AUR Boris Volosatîi nu se înscrie în tipurile de activități incluse în Programul Operațional și Ghidul Solicitantului și nu aduce beneficii ariei programului. Conform legislației din Republica Moldova, statul recunoaște rolul primordial al religiei creștin-ortodoxe și, respectiv, al Bisericii Ortodoxe din Moldova în viața, istoria și cultura poporului Republicii Moldova.
„Patriarhia Moscovei și structura sa locală din Republica Moldova sunt susținătoare fățișe ale separatismului teritorial în statele foste sovietice, inclusiv susținătoare ale separatismului transnistrean, pe ale cărui căpetenii le-au legitimat de-a lungul anilor prin acordarea de înalte distincții bisericești. Un accent deosebit în cadrul proiectului transfrontalier s-a pus pe promovarea imaginii primului mitropolit instalat de ruși în Basarabia în 1813, Gavriil Bănulescu Bodoni, canonizat în 2016, din rațiuni politice, de către Patriarhia Moscovei. Este bine și general cunoscut faptul că printre metodele predilecte ale Patriarhiei Moscovei se află recursul la trecutul istoric imperial în scopul proiectării ideilor imperiale asupra prezentului și viitorului”, a declarat Volosatîi.
Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași și mănăstirea Căpriana, parte componentă a structurii locale a Patriarhiei Moscovei în Republica Moldova, au derulat în comun proiectul transfrontalier „Revitalizarea Mănăstirii Căpriana pentru promovarea patrimoniului ecleziastic unic prin cooperare transfrontalieră şi digitalizare” finanțat în cadrul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova cu 109.760 euro, din care 97.760 euro a reprezentat grantul din fonduri europene, iar 11.000 euro a reprezentat cofinanțarea din partea celor două instituții partenere.