Bogdan Aurescu: România îşi doreşte să implice în activitatea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că România îşi doreşte să implice în activitatea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), care va fi inaugurat luni la Bucureşti, nu doar cei mai buni experţi români, dar şi specialişti din statele membre UE şi NATO, precum şi din statele partenere din regiune.

Precizările au fost făcute luni, în debutul celei de-a treia ediţii a Atlantic-Black Sea Security Forum. Potrivit lui Aurescu, E-ARC este un proiect la care România lucrează de nouă luni, fiind vorba despre un organism care nu va concura cu alte centre de excelenţă, ci se va axa asupra unor domenii specifice.

Ne vom concentra asupra: rezilienţei societale, rezilienţa partenerilor noştri în ce priveşte interferenţele negative provenite din afara spaţiului european şi NATO. Dacă vrem să fim rezilienţi, vecinii şi partenerii din proximitatea noastră trebuie să fie rezilienţi la rândul lor. Trebuie să îi ajutăm să îşi construiască propriile capacităţi de a rezista şi răspunde la riscuri, provocări şi ameninţări. Ne vom axa asupra rezilienţei infrastructurii: infrastructură de comunicaţii, de transport. Ne vom concentra şi pe domenii de interes, de exemplu răspunsul la tehnologii emergente şi perturbatoare. Toate acestea vor fi grupate în şapte grupuri de lucru în cadrul E-ARC şi vom încerca să atragem nu doar cei buni experţi români în domeniu, dar şi experţi din statele membre UE şi NATO şi din statele partenere din regiune”, a afirmat ministrul de Externe.

Potrivit lui Aurescu, grupurile de lucru îşi vor desfăşura activitatea într-o „manieră sistemică, interconectată”.

„Infrastructura de transport este crucială, nu doar pentru societate, pentru economie, ci şi în ce priveşte mobilitatea militară. Asigurarea rezilienţei în ce priveşte infrastructura de transport este extrem de importantă, atât din punct de vedere al infrastructurii existente, cât şi din punct de vedere al promovării infrastructurii noi, relevante şi necesare. În ce priveşte comunicarea, este absolut evident: securitatea cibernetică şi rezilienţa reţelelor de comunicare este foarte importantă pentru a asigura eficienţa răspunsului într-o situaţie de criză. Vom avea de asemenea un grup care să se ocupe de continuitatea guvernării şi abilitatea de a face faţă unor crize. Toate aceste grupuri vor lucra într-o manieră sistemică, interconectată”, a spus el.

Ministrul a subliniat importanţa promovării bunelor practici şi a contracarării reacţiilor neadecvate, menţionând în acest sens că în timpul pandemiei au existat şi abordări unilaterale sau comportamente individualiste.

„Rezilienţa înseamnă înainte de toate a pune în cea mai bună formă reacţiile bune pe care le-am avut în timpul crizei: mai multă solidaritate, mai multă cooperare internaţională. La nivel european – alcătuirea programului EU4Health; la nivelul NATO – să vedem care a fost răspunsul la nevoile statelor membre şi partenerilor, iar NATO Pandemic Response Trsut Fund a fost foarte eficient în a-i ajuta pe aliaţi şi pe parteneri. Am folosit capabilităţi NATO pentru a transporta echipament medical. De exemplu, România a fost prima ţară membră a Alianţei care a folosit capabilităţile de transport aerian strategice pentru a aduce echipament medical esenţial din Coreea de Sud, în timpul pandemiei. Apoi, i-am ajutat pe alţii, pentru că am fost prima ţară UE care a folosit Mecanismul RescEU şi am ajutat state membre şi parteneri”, a afirmat Aurescu.

Cea de-a 3-a ediţie a Atlantic-Black Sea Security Forum – Democratic Security and Resilience in the Era of Great Power Competition este un eveniment organizat de Institutul Aspen România, în parteneriat cu biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US. La evenimentul desfăşurat la Cercul Militar Naţional au mai fost prezenţi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi vicepreşedintele Comisiei Europene – Relaţii interinstituţionale şi prospectivă, Maros Sefcovic.