Baronul Victor Moraru, stăpânul super-agenției care va controla companiile de stat: facultate la 35 de ani, prieteni în politică, afaceri în energie

Comisia Europeană va verifica modul în care a fost numită conducerea și cadrul legal în care funcționează super agenția guvernamentală care monitorizează companiile de stat. Este o etapă obligatorie înainte de acordarea unei noi tranșe de finanțare, confirmă Comisia pentru Europa Liberă.

La vârful Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP) au fost numiți doi politicieni și un tehnocrat.

Președintele pentru o perioadă de patru ani al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP) va fi Mihai Precup, funcție asimilată celei de secretar de stat. Va fi secondat de doi vicepreședinți: Ciprian Hojda, de la PNL, și de Victor Moraru, de la PSD. Funcția de vicepreședinte este asimilată celei de subsecretar de stat. Fiecare dintre cei trei va avea un cabinet propriu. La conducere li se mai adaugă un secretar general.

Unul dintre politicienii numiți vicepreședinte a absolvit facultatea la 35 de ani și este și om de afaceri. Iar afacerile sale sunt în domeniul energiei, la fel ca Hidroelectrica, societate pe care o va monitoriza și evalua din fotoliul său de la super agenție.

Victor Moraru a fost numit pe 16 noiembrie. Din noua sa poziție, va avea în subordine peste 80 de angajați. Agenția are în sarcină, printre altele, monitorizarea companiilor publice, elaborarea strategiilor Guvernului privind companiile publice, administrarea proprietății statului, organizarea și gestionarea corpului de administratori ai acestor companii.

Ce este și ce va face AMEPIP

Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și-ar asigura un buget de peste 100 de milioane de lei (20 de milioane de euro) anual prin tariful de monitorizare de 0,1%.

• organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului;
• are rolul de a elabora politica de proprietate a statului, care se aprobă prin lege, la propunerea Guvernului, de a coordona şi monitoriza implementarea acţiunilor şi politicilor de guvernanţă corporativă la nivelul autorităţilor publice tutelare, respectiv de a aplica sancţiuni pentru abaterile identificate;
• are responsabilitatea finală de a asigura o procedură de selecţie transparentă şi competitivă pentru numirea membrilor consiliului de administraţie, de a monitoriza, evalua şi controla aplicarea principiilor de guvernanţă corporativă, de a publica periodic rapoarte privind îndeplinirea indicatorilor-cheie de performanţă, precum şi de a aplica sancţiuni;
• este condusă de un preşedinte, asimilat funcţiei de secretar de stat din punctul de vedere al salarizării, şi de doi vicepreşedinţi, asimilaţi funcţiei de subsecretar de stat din punctul de vedere al salarizării. AMEPIP are un secretar general, înalt funcţionar public, numit şi eliberat din funcţie în condiţiile legii;
• preşedintele şi vicepreşedinţii AMEPIP sunt numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea secretarului general al Guvernului, în urma derulării unui proces de selecţie competitiv şi deschis organizat potrivit prevederilor prezentei hotărâri;
• mandatul preşedintelui, respectiv al vicepreşedinţilor AMEPIP este de patru ani şi poate fi reînnoit o singură dată;
• numărul maxim de posturi al AMEPIP este de 88, fără demnitari şi numărul de posturi aferent cabinetelor acestora.

AMEPIP a fost înființată în luna iulie, în contextul în care Guvernul se chinuia să țină deficitul bugetar sub control prin reducerea cheltuielilor.

În iunie 2021, când actualul vicepreședinte al super agenției guvernamentale de monitorizare a companiilor de stat, Victor Moraru, nu era decât un simplu consilier județean social-democrat (PSD), lua naștere firma Solar Capital SRL.

Victor Moraru se asocia în această firmă în părți egale cu un cetățean olandez, Johannes Antonie Marinus, care e de mult în România și are afaceri cu parcuri fotovoltaice.

Cu doar o lună înainte, adică în mai 2021, Marinus primise o veste proastă. Două dintre firmele sale pierduseră o licitație importantă la Consiliul Județean (CJ) Ialomița, acolo unde Victor Moraru era consilier județean și unde fusese și președinte, între 2016-2020.

Licitația avea ca obiect concesionarea unor terenuri aflate în proprietatea consiliului, pentru înființarea de parcuri fotovoltaice.

În iulie 2021, Marinus contestă în instanță rezultatul licitației de la CJ Ialomița.

În decembrie 2021, Solar Capital SRL, firma lui Victor Moraru și a lui Johannes Marinus, intră în acționariatul a încă trei firme deținute de olandez.

Două dintre acestea erau chiar cele care se judecau cu CJ Ialomița, acolo unde Victor Moraru era consilier.

Tribunalul din Ialomița dă câștig de cauză firmelor olandezului.

În ianuarie 2022, Victor Moraru cesionează părțile sociale din firma cu pricina finei sale și se pregătește să plece de la CJ Ialomița tocmai la București, la Secretariatul General al Guvernului, consilier al secretarului general Marian Neacșu, de la PSD.

Și tot în ianuarie 2022 se mai întâmplă ceva important.

Într-una dintre firmele deținute de olandez și de Victor Moraru intră un fond de investiții, controlat de un om de afaceri important din Cehia, Dusan Lichardus.

Acesta din urmă deține o parte din fosta Tesla, fosta companie cehoslovacă de electronică și electricitate (n.r. – nu are nicio legătură cu compania omonimă deținută de Elon Musk).

Și s-au mai întâmplat niște lucruri până ce Victor Moraru a fost numit în funcția de vicepreședinte al Agenției de Monitorizare și Evaluare a Companiilor Publice, printre care și Hidroelectrica (noiembrie 2023).

Să le luăm pe rând.

Victor Moraru, viața și realizările

Victor Moraru nu are un CV oficial, deși a ocupat în ultimii aproape 20 de ani doar funcții publice.

A completat însă o pagină de LinkedIn, din care am aflat că și-a început cariera înainte de Revoluție, ca metrolog. A fost apoi, din 1991 până în 1994, administrator la propria firmă.

În CV-ul de pe LinkedIn e o pauză de șase ani în activitate lui, reluată în 2000 ca primar al orașului Amara din Ialomița, din partea Partidului Social Democrat (PSD).

Începe și studii superioare, la 35 de ani: Drept, la Universitatea Nicolae Titulescu din București.

Reușește să țină de fotoliul de primar timp de 16 ani, până în 2016, când dă administrația locală pe cea județeană.

Este ales președinte al Consiliului Județean Ialomița, tot pe listele PSD. Pleacă din partid, în 2020, împreună cu Marian Neacșu, fost deputat PSD de Ialomița și actual vicepremier, și candidează împreună pe listele ProRomânia (partidul înființat în 2017 de Victor Ponta) pentru Consiliul Județean. Reușește să obțină un post de consilier.

Din februarie 2022, e numit consilier la Secretariatul General al Guvernului, condus atunci de Marian Neacșu, apoi director la Unitatea de Implementare a PNRR.

Numirile sale au fost contestate de unul dintre directorii de atunci din SGG.

Ștefan Jicol, director general al Direcției Generale Politici Publice, Strategii și Control Intern Managerial, a trimis o sesizare către conducerea SGG-ului în care a semnalat posibile încălcări ale legii la numirea lui Victor Moraru.

„Pe cea mai înaltă funcție publică vacantă de conducere din SGG, cea de director general al Direcției Generale Guvernare Deschisă, Relații Publice și Cooperare (DGGDRPC), a fost adus din afara instituției dl Victor Moraru, venit de pe o simplă funcție de execuție de consilier din administrația locală, fără susținerea unor concursuri corespunzătoare acestei înalte funcții și fără ca acesta să fi lucrat vreodată în administrația centrală sau să cunoască problematica complexă din cadrul instituției”, a scris în sesizare Ștefan Jicol.

Mai mult, Jicol susține că Victor Moraru a obținut statutul de funcționar public, obligatoriu pentru funcțiile din SGG, fără să dea concurs. Și leagă evoluția în carieră a lui Moraru de prietenia cu șeful SGG, Marian Neacșu,

„Cei doi fiind colegi inseparabili în diverse ierarhii de partid politic în ultimii 20 de ani, mutându-se împreună la mai multe partide pe zona județeană Ialomița și candidând mereu împreună din partea acestora, de regulă exact pe aceleași liste electorale locale și parlamentare”, mai adaugă, în sesizare, Ștefan Jicol.

Victor Moraru a negat, pentru Europa Liberă, toate acuzațiile pe care i le-a adus fostul director din SGG.

„Eu nu pot să comentez ce comentează un nepriceput”, a spus acesta.

„Am ajuns funcționar public. S-a constatat că CV-ul meu este suficient, că reiese experiența pe care o am. Cine m-a făcut, de ce m-a făcut… sunt cetățean al României, am drepturi”, ne-a explicat Victor Moraru.

Postul lui Ștefan Jicol a fost desființat, după trimiterea sesizării, printr-o reorganizare urgentă a Secretarialului General al Guvernului. A fost retrogradat patru trepte ierarhice.

SGG a răspuns în octombrie 2022, pentru Financialintelligence.ro, că sesizarea lui Ștefan Jicol a fost respinsă în integralitate ca fiind neîntemeiată.

Secretariatul de Stat al Guvernului a răspuns la solicitarea Europa Liberă România și a explicat că Victor Moraru avea deja statut de funcționar public când a fost angajat la Palatul Victoria. Și că a venit prin transfer, nu a dat concurs. SGG a refuzat să prezinte lista nominală a comisiei care s-a ocupat de concursul pentru super agenție.

Aceeași sesizare a ajuns, însă, sub forma unei plângeri penale și la DNA, care a deschis un dosar.

De pe 16 noiembrie 2023, Victor Moraru este vicepreședinte la cea mai râvnită agenție a statului.

Se va ocupa de monitorizarea și controlul tuturor companiilor de stat. Salariul lui e mai mare cu 50% decât al oricărui alt bugetar în poziția sa: 25.000 de lei net pe lună, circa 5.000 de euro.

Afacerile și veniturile lui Victor Moraru

Firma la care a fost administrator Victor Moraru imediat după Revoluție mai există și acum: Miro Impex SRL. Obiectul ei de activitate e comerțul cu ridicata.

După plecarea lui Moraru de la Consiliul Județean, Miro Impex a încheiat contracte cu mai multe instituții publice din Ialomița, în valoare de 173.000 de lei.

În 2022, firma a avut o cifră de afaceri de peste 1,45 milioane de lei, cu un profit de 46.000 de lei.

Administrator al firmei este Felicia Teodora Negrilă, despre care presa locală din Ialomița susține că este fina lui Victor Moraru. Victor Moraru nu a negat, în discuția cu Europa Liberă, legătura cu Felicia Negrilă.

În prezent, Victor Moraru mai este asociat și într-o firmă, Storage Green One, alături de Carmen Geantă, contabilă la Miro Impex, după cum apare în declarația de avere a soțului acesteia, fost angajat al Penitenciarului Slobozia.

Firma, înființată în 2021, are ca obiect de activitate producția de energie electrică.

Victor Moraru a mai înființat o firmă, în 2021 – Solar Capital SRL.

Dar despre aceasta vom povesti, pe larg, imediat.

Moraru are zeci de hectare de terenuri agricole și câteva mii de metri pătrați de teren intravilan în județul Ialomița, conform declarației de avere completate în vara acestui an.

Acestea i-au generat anul trecut venituri totale de 186.000 de lei (peste 37.000 de euro). El are în conturi peste 30.000 de euro și aproape 45.000 de lei, dar și un credit de peste 180.000 de lei.

În 2022, a avut venituri de aproximativ 350.000 de lei (aproximativ 70.000 de euro) din salariul de la Secretariatul General al Guvernului și din indemnizațiile de membru în consiliile de administrație ale RA-APPS (Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat) și Eximbank, banca de import-export a României.

De asemenea partidul ProRomânia i-a restituit anul trecut contribuția în valoare de peste 10.000 de lei.

Solar Capital – de la nimic la acțiuni în 11 firme de energie, cu proiecte prin PNRR, în nici jumătate de an

Revenim la firma Solar Capital și la personajul olandez, Johannes Antonie Marinus.

Numele său apare, prima dată, în legătură cu o firmă din România, în 2013, când este numit administrator la o companie înființată de două societăți: una din Olanda și una din Belgia.

De atunci, olandezul a intrat în multe alte firme, ca asociat sau administrator, majoritatea cu obiect de activitate producția de energie electrică.

În 2021, două dintre firmele în care era acționar unic, Bess Energy Two și Bess Energy Four, nou-înființate, au licitat pentru concesionarea unor terenuri de la Consiliului Județean Ialomița.

Ambele firme au pierdut, în primă fază, în fața unui alt competitor. CJ Ialomița a anunțat rezultatul licitațiilor în mai.

În iunie 2021, Johannes Antonie Marinus, printr-o companie deținută în totalitate de el, și Victor Moraru se asociază și înființează Solar Capital SRL, firmă cu obiect de activitate producția de energie electrică.

Cum au ajuns să fie asociați? Victor Moraru explică, pentru Europa Liberă.

„E un cetățean al Europei și pot cunoaște pe oricine, nu doar pe el”.

A fost vorba de o oportunitate de afaceri, insistă Moraru. „Am încercat să fac ceva ca orice om care vrea să dezvolte o afacere”.

Johannes Antonie Marinus a recunoscut că se știa mai demult cu fostul consilier județean de la Ialomița.

Iar asocierea cu acesta a venit datorită „experienței sale excelente legate de climatul de afaceri românesc”, susține olandezul pentru Europa Liberă.

El spune că Moraru nu ar mai fi avut legături politice în momentul asocierii și că s-a retras din firmă când a intrat din nou în administrația publică.

O lună mai târziu, în iulie 2021, Johannes Antonie Marinus, prin cele două firme ale sale – Bess Energy Two și Bess Energy Four – dă în judecată CJ Ialomița și contestă rezultatul licitației. Procesul se derulează la Tribunalul Ialomița.

În decembrie 2021, firma comună a lui Moraru și a olandezului, Solar Capital, intră asociat în Bess Energy Two și Bess Energy Four.

Procesul era încă pe rol la Tribunalul Ialomița. Victor Moraru nu vede nicio incompatibilitate în situația creată în acel moment.

„Eu n-am participat la nicio decizie legată de Consiliul Județean și această firmă. N-am aprobat contract, n-am aprobat bugete, nu văd nicio incompatibilitate”, a declarat Victor Moraru pentru Europa Liberă.

În ianuarie 2022, cu puțin înainte de a fi angajat la SGG, Victor Moraru a ieșit din asocierea cu olandezul, din firma Solar Capital SRL și a cesionat toate acțiunile Feliciei Negrilă. Moraru explică de ce a cedat acțiunile.

„Ca orice om am vrut să fiu acționarul unei societăți comerciale și să-mi aduc aportul. Ulterior, n-am mai avut tot timpul necesar să mă ocup de această problemă.”

Europa Liberă a contactat-o și pe Felicia Negrilă, care a motivat că nu are timp pentru a răspunde la întrebări și a închis telefonul.

În martie 2022, Solar Capital SRL intră în asociere în părți egale cu un fond de investiții ceh, CEE Venture Capital, în acționariatul unei alte firme, Energy Capital Force SRL.

Iar prin această firmă, în acționariatul a încă 11 firme, toate cu obiect de activitate producția de energie.

Două dintre aceste 11 societăți, Energy Force Five SRL și Energy Force Four SRL, dezvoltă deja parcuri fotovoltaice la Bordei Verde (jud. Brăila) și Brebeni (jud. Olt).

Alte trei societăți în care firma înființată de Victor Moraru este coacționar, Energy Force Five, Energy Force Six și Energy Force One, au depus proiecte pentru finanțare de parcuri fotovoltaice prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Litigiul de la Ialomița în care sunt implicate alte două firme, Bess Energy Two și Bess Energy Four, a fost câștigat atât la Tribunalul Ialomița cât și la Curtea de Apel București, în 2022.

Dar seria proceselor a fost reluată după ce un alt competitor a făcut contestație în instanță.

Actualul președinte al CJ Ialomița, Marian Pavel, susține că nu știe că în acționariatul celor două firme ar fi intrat, la un moment dat, și consilierul local Victor Moraru. Doar este supărat că pierde timp și bani cu șirul nesfârșit de contestații.

Cine este cehul care s-a asociat cu Victor Moraru?

Povesteam mai sus de un moment important din istoria firmei înființată de Victor Moraru și dată dnei Negrilă. Cel al intrării în asociere cu fondul de investiții ceh CEE Venture Capital, deținut de Dusan Lichardus, în firma Energy Force Capital.

Primul administrator al firmei Energy Force Capital a fost un cetățean kazah, Dinmukhammed Syzdykov, schimbat din funcție anul trecut, și înlocuit chiar cu Dusan Lichardus.

Acesta din urmă este cofondator și CEO al trustului Tesla Global SE, care a preluat o parte din activele fostei companii cehoslovace Tesla – companie care se ocupă în Cehia cu afaceri cu energie electrică.

Pe pagina sa de Linkedin scrie că este absolvent al Universității Tehnice din Banska Bistrica – Slovacia, dar și al Institutului de Relații Internaționale de la Moscova, MGIMO.

Afacerile lui Dusan Lichardus în România au început în 2010 când, printr-un alt fond de investiții deținut, a deschis trei parcuri fotovoltaice în Bihor.

Cea mai mare investiție a Tesla Global SE în România e pe cale să se întâmple la Brăila, prin societatea Tesla Energy Storage SRL.

Acolo se va construi o fabrică de baterii. Administrator al firmelor înființate de Tesla Global SE în România este Horia Grigorescu, fost șef al Poștei Române și fost secretar general adjunct al PNL București.

Avocatul Grigorescu este membru fondator al partidului Forța Dreptei, condus de Ludovic Orban.

Societatea a depus la Guvernul României proiectul viitoarei fabrici și a solicitat un ajutor de stat pentru construirea acesteia. A obținut 40 de milioane de euro, în ianuarie 2023.

Victor Moraru susține, pentru Europa Liberă, că nu a contribuit cu nimic la decizia Guvernului de a acorda acest ajutor. Chiar dacă Dusan Lichardus, prin fondul său de investiții, este asociat cu actualul proprietar al firmei înființate de Moraru.

Dusan Lichardus nu a răspuns întrebărilor Europa Liberă.

Parcul Ialomița 1, investiție de 1 milion de euro, nefuncțională timp de 6 ani
Lansat în afaceri private cu energie electrică, Victor Moraru nu a reușit, însă, în cei patru ani cât a stat la președinția CJ Ialomița, să pună în funcțiune un parc fotovoltaic construit cu bani publici, investiție a consiliului județean.

Despre ce este vorba?

În ianuarie 2012, consilierii județeni au aprobat scoaterea din bugetul județului a peste 4,5 milioane de lei pentru „Asigurarea energiei electrice pentru funcţionarea unor instituţii publice din judeţul Ialomiţa prin captarea energiei verzi solare – Parcul Solar Fotovoltaic Gura Ialomiţei” – modulul 1 “Parc Solar Fotovoltaic Ialomiţa 1 – 0,5 MW”.

„Scopul principal al investiţiei este de a produce energie electrică prin forțe proprii, într-un mod ecologic, pentru a beneficia de avantajele stipulate in Legea 139/2010 pentru modificarea Legii 220/2008 privind stimularea producerii de energie din resurse regenerabile.

Investiția va demonstra și capacitățile tehnologice si antreprenoriale locale vrându-se a fi un proiect pilot de creare de plus valoare. Din punct de vedere financiar, se preconizează ca investiția să se recupereze în mai putin de patru ani”, scrie în studiul de fezabilitate, aprobat de același Consiliu Județean.

Cu alte cuvinte, CJ Ialomița investea într-un parc fotovoltaic pentru a-și asigura consumul propriu de energie și, eventual, a-și vinde supraproducția.

Parcul ar fi urmat să fie gata în 6 luni și are o putere instalată de 0,452 MW.

Construcția a început în august 2013 și a fost gata abia în 2016, în anul în care Victor Moraru devenea președinte al CJ Ialomița.

Recepția finală a lucrărilor s-a făcut trei ani mai târziu, în 2019. Iar Consiliul renunțase deja la ideea de a-l administra și a-și produce energia necesară și voia să-l concesioneze.

„Consiliului Judeţean Ialomiţa cheltuie pe parcursul unui an o sumă estimată la aproximativ 44.200 lei, iar elementele electronice şi tehnice care compun parcul se degradează moral prin nefolosirea lor, fapt ce conduce la scăderea randamentului pe care îl au în producerea de energie electrică, este necesară concesionarea acestuia”, scrie în expunerea de motive, de la decizia de concesionare.

Concesiunea a fost scoasă de mai multe ori la licitație, dar nu s-au găsit ofertanți.

În 2020, Victor Moraru a plecat de la conducerea CJ Ialomița și a lăsat parcul tot nefuncțional.

„Nu mă întrebați pe mine. Nu s-a făcut în perioada în care eram eu acolo”, explică, pentru Europa Liberă, Victor Moraru.

„La data la care eu am ajuns acolo, parcul acela era finalizat. Am demarat procedurile de concesionare pentru gestionarea parcului, când Consiliul Județean nu putea să facă acest lucru. Am inițiat de mai multe ori licitații, dar nu au fost oferte”, mai adaugă acesta.

Abia în 2022, Parcul Fotovoltaic Ialomița I a reușit să aibă un concesionar. O asociere de firme în care este implicat chiar fostul vicepreședinte al CJ Ialomița, din perioada 2012-2016, adică atunci când a fost implementat, Ioan Martin.

Acesta a declarat, pentru Europa Liberă, că a ieșit de mult din politică și că se ocupă doar de afaceri. Iar afacerea cu Parcul Fotovoltaic nu a fost chiar una foarte bună, deși redevența anuală pe care o plătește este foarte mică, aproximativ 80.000 de lei.

„Din 2016, momentul în care a fost terminat, până în 2022 parcul nu a produs nimic”, explică actualul concesionar, Ioan Martin. Ba mai mult, pentru punerea sa în funcțiune, a fost nevoie de investiții pentru că elementele se degradaseră.

Nici actualul președinte al CJ Ialomița nu știe de ce, timp de șase ani, o investiție de un milion de euro a Consiliului nu a fost folosită.

„În 2020, când am a fost ales președinte de Consiliu Județean, parcul ăsta era neutilizat. Nu știu ce au făcut și cum au făcut celelalte administrații”, spune actualul președinte al CJ Ialomița, Marian Pavel.

Politică vs. afaceri în energie
Din poziția sa de vicepreședinte al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, Victor Moraru va răspunde, implicit, și de Hidroelectrica, producătorul de energie deținut de statul român.

Afacerile pe care le-a pus pe picioare și care au ajuns la persoane pe care le cunoaște pot fi „o incompatibilitate, dacă nu legală, sigur morală”, crede Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie şi infrastructură, companii publice.

„Sunt, cred, niște reguli. Care sunt activitățile pe care le poți face și pe care nu le poți face. Adică, dacă tu ai responsabilități să gestionezi Hidroelectrica, spre exemplu, nu prea ai cum să ai afaceri cu furnizori, cu parteneri ai Hidroelectrica. Adică mi se par niște chestii de bun-simț”, explică Otilia Nuțu.

Cazul lui Victor Moraru nu este singurul în care politica se întâlnește cu afacerile în energie.

Nepotul prim-ministrului Marcel Ciolacu, Cristian Mihai Ciolacu, este coacționar în două firme, Solar Energy Production, respectiv Development Power Solar Energy.

Ambele au aplicat pentru finanțare prin PNRR și sunt în faza de precontractare. Conform datelor obținute de Economedia, valoarea finanțării solicitate de ambele firme este de 110 milioane de lei.

În opinia Otiliei Nuțu, afacerile cu energie verde sunt din nou pe un trend crescător după ce stagnaseră din 2017. A fost momentul din care statul român nu a mai acordat subvenții pentru energia verde.

Cutremurul de pe piața energetică de anul trecut, generat de războiul din Ucraina și care a dus la o creștere exponențială a prețului energiei, a făcut din nou atractiv acest domeniu.

Comisia Europeană va verifica agenția
Surse Europa Liberă susțin că la SGG a sosit o adresă de la Comisia Europeană prin care sunt solicitate detalii privind modul în care a fost numită conducerea super agenției guvernamentale.

Europa Liberă a cerut lămuriri Comisiei, care a transmis următorul punct de vedere.

„Reforma întreprinderilor de stat este o reformă esențială în planul de redresare și reziliență al României, care vizează îmbunătățirea guvernanței corporative a [tuturor] întreprinderilor de stat din România prin aplicarea standardelor OECD.

Două jaloane esențiale pentru această reformă sunt incluse în a treia cerere de plată.

Un jalon este legat de cadrul juridic pentru guvernarea companiilor de stat,
Celălalt este legat de operaționalizarea agenției pentru monitorizarea aplicării standardelor de guvernanță corporativă.
Vom evalua cele doua jaloane în contextul celei de a treia cereri de plată din partea României.”