Banii europeni dispar din cauza incompetenței! România riscă să piardă 1,76 miliarde € pentru că nu a făcut reformele cerute!

România riscă să piardă 1,76 miliarde euro dacă nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de plată 3, din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Asta va înseamnă că Romînia va rămâne cu „o brumă de bani”,, cum s-a exprimat Marcel Boloș, în contextul în care valoarea netă a întregii cereri este de două miliarde de lei.

Comisia Europeană a suspendat parţial plata pentru Cererea de plată 3, pentru că nu au fost îndeplinite sau au fost îndeplinite parţial şase jaloane, scrie Agerpres.

”Am avut progrese pentru ceea ce înseamnă selectarea conducerii AMEPIP, respectiv a Autorităţii de management pentru guvernanţa corporaţiilor de stat, în sensul în care anunţul pentru selectarea preşedintelui şi vicepreşedinţilor acestei instituţii a fost lansat. Pentru acest jalon avem suspendate de Comisie (Comisia Europeană n.r.) 400 de milioane de euro şi cred eu că pe linia aceasta a reluării procedurii şi a dovezii că procedura este în curs şi urmează a fi finalizată va fi o informaţie importantă pentru Comisie, astfel încât să mai reducem din valoarea cererii de plată care a fost suspendată.De asemenea, am avut şi avem în continuare suspendaţi 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului.Am avut suspendate alte 330 de milioane de euro pentru jalonul cu microîntreprinderi, care la sfârşitul anului trecut a avut prin Ordonanţa 156 măsurile de reducere graduală a pragului de impozitare la microîntreprinderi, de la 500.000 la 250.000, începând cu 1 ianuarie 2025, şi 100.000 euro, cu 1 ianuarie 2026. Şi, desigur, celelalte jaloane, respectiv cel care priveşte pensiile speciale, care s-a reactivat într-un anume fel datorită ireversibilităţii jaloanelor, iar pentru acesta, pe data de 4 februarie, aşteptăm decizia Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte pensiile militare. Iar o altă problemă, tot pe acest jalon, este decizia Curţii Constituţionale pentru impozitarea părţii necontributive a magistraţilor. Şi aici, de asemenea, aşteptăm să fie publicată decizia Curţii Constituţionale, să vedem care sunt elementele de neconstituţionalitate ce privesc impozitarea pensiei magistraţilor. Din acest punct de vedere în discuţie, în plus faţă de ceea ce v-am prezentat, sunt pe acest jalon, respectiv cel cu pensiile speciale, alţi 660 de milioane de euro. Şi mai avem problemele care ţin de organizarea licitaţiilor pentru proiectele de infrastructură feroviară, în special în zona celor de infrastructură feroviară din Ministerul Transporturilor, dar sunt de valori mici şi nu impactează în mod deosebit valoarea cererii de plată numărul 3. Dacă aceste jaloane nu sunt îndeplinite, avem 1,1 miliarde, dacă mai adăugăm şi jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro, discutăm de 1,76 miliarde”, a precizat Marcel Boloș într-un inteviu pentru Agerpres.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a precizat că printre jaloanele cu probleme se numără cel referitor la guvernanţa corporativă a companiilor din sectorul energetic, selectarea conducerii Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), cel privind pensiile speciale, sau organizarea licitaţiilor pentru proiecte de infrastructură.

Totodată, ministrul a afirmat că următoarea Cerere de plată va fi depusă în iunie-iulie şi are o valoare de 2,7 miliarde euro, iar aceasta vine cu o serie de puncte sensibile, precum reforma privind pensiile generale, reforma fiscală, legea taxării mijloacelor de transport poluante şi Codul Urbanistic. În ceea ce priveşte Legea salarizării unitare, Marcel Boloş a subliniat că aceasta ar trebui desprinsă din Cererea de plată 4 şi mutată în ultima sau penultima cerere.

Referitor la absorbţia fondurilor europene pentru exerciţiul 2021-2027, şeful MIPE a semnalat că până în prezent gradul de absorbţie este de numai 5% şi trebuie accelerată lansarea de proiecte, în condiţiile în care avem la dispoziţie 44 de miliarde de euro, din care 31 de miliarde de euro granturi.Ministrul Proiectelor Europene consideră că ţinta de deficit bugetar de 7% stabilită pentru anul acesta poate fi atinsă, deoarece în 2025 nu mai avem cheltuieli de tipul one-off, precum cele destinate activităţilor electorale sau despăgubirilor pentru secetă.