Audierea Ioanei Băsescu, eclipsată de Elena Udrea. Instanța supremă, distrasă cu extrădarea din Bulgaria a „blondei de la Cotroceni”, în timp ce faptele se prescriu

Ioana Băsescu – condamnată pe fond la 5 ani de pușcărie – nu poate fi audiată în Dosarul Campaniei din 2009 deoarece magistrații de la Înalta Curte s-au luat după cei de la Curtea de Apel București și s-au apucat să verifice condițiile în care autoritățile bulgare au extrădat-o pe Elena Udrea. Cum instanța supremă a apreciat că toată procedura va dura, procesul a fost amânat pe 15 decembrie, când cele două vor afla dacă scapă sau nu prin prescrierea faptelor, arată Ziare.com.

Ioana Băsescu s-a prezentat joi, 8 septembrie, la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă apelul ei împotriva pedepsei de 5 ani de închisoare pentru delapidare și spălare de bani sub forma instigării la care a fost condamnată de instanța ierarhic inferioară pe data de 2 martie 2021.

Tot atunci, Elena Udrea a primit o pedeapsă de 8 ani cu executare pentru luare de mită și spălare de bani. Pedepsele au fost pronunțate pe fondul dosarului finanțării campaniei prezeidențiale din 2009, în urma căreia Traian Băsescu a obținut al doilea mandat.

Ioana Băsescu a coborât dintr-un SUV, într-o rochie neagră, iar Elena Udrea a intrat prin videoconferință de la Penitenciarul de femei Târgșor, acolo unde execute 6 ani de închisoare în Dosarul Gala Bute.

Scapă de pușcărie, orice ar fi, Ioana Băsescu


La termenul de miercuri, atât avocatul Elenei Udrea, cât și cel al Ioanei Băsescu au cerut instanței încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției.

Cele două au declarat, fiecare, că doresc continuarea procesului penal pentru a-și dovedi nevinovăția, chiar dacă instanța va constata că faptele s-au prescris.

Oricum, chiar dacă instanța le va găsi vinovate, Elena Udrea și Ioana Băsescu tot nu vor fi condamnate, deoarece magistrații nu pot trece peste argumentul prescripției.

Numai că un complet format din judecătoarele Anca Mădălina Alexandrescu (președinte), Laura Mihaela Soane și Rodica Cosma au apreciat că procesul nu poate continua din două motive:

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept urmează să dezbată, pe 25 octombrie, sesizări de la mai multe instanțe de judecată pe tema aplicării deciziei CCR privind prescripția.
Condițiile în care Elena Udrea a fost extrădată din Bulgaria în vederea executării pedepsei din Dosarul Gala Bute nu sunt foarte clare.
„Doamna Udrea, doamna Băsescu, știu că doreați să fiți audiate, dar trebuie să lămurim aceste chestiuni, ne vedem înainte de Crăciun, pe 15 decembrie”, a spus președinta completului de judecată.

Elena Udrea a primit un neașteptat ajutor, marți, 6 septembrie, de la judecătoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel București, care a ridicat din oficiu o problemă juridică de natură a amâna va amâna finalul Dosarului Hidroelectrica cel puțin până după ce Înalta Curte va dezlega chestiunea aplicării deciziei CCR pe tema prescripției.

Magistratul promisese în vară că finalul Dosarului Hidroelectrica – în care Elena Udrea este judecată pentru trafic de influență pentru că că i-ar fi cerut 5 milioane de dolari de la afaceristul Bogdan Buzăianu – se va termina în septembrie. Acum, judecătoarea s-a răzgândit chiar în timp ce avocații Elenei Udrea anunțau că invocă prescripția faptelor.

Judecătoarea Corina Ciobanu și-a adus aminte de procesul extrădării Elenei Udrea din Bulgaria și a considerat oportun să corespondeze cu Tribunalul Blagoevgrad pe tema condițiilor în care fosta „blondă de la Cotroceni” a fost repatriată.

Ce este „regula specialității” și cum se pot folosi de ea fugarii
Este vorba despre un detaliu tehnic numit „regula specialității”, prevăzut în legea-cadru privind acordul de extrădare, potrivit căruia instanța solicitată a preda o persoană urmărită internațional poate pune în vedere statului solicitant ca aceasta să nu fie judecată pentru alte infracțiuni decât cele consemnate în actul de extrădare.

Iată ce spune legea:

„Persoana predată ca efect al extrădării nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deținută în vederea executării unei pedepse, nici supusă oricărei alte restricții a libertății sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea” – art.74 din Legea 302/2004.

Or, Elena Udrea a fost extrădată pentru a executa pedeapsa de 6 ani de pușcărie din Dosarul Gala Bute, nicidecum pentru a fi judecată în Dosarul Hidroelectrica (aflat pe fond pe rolul Curții de Apel), ori pentru Dosarul campaniei din 2009 (aflat la Curtea Supremă, în apel).

Judecătoarea a emis o adresă către Tribunalul Blagoevgrad, pentru ca instanța să dea detalii dacă i-a pus în vedere Elenei Udrea regula specialității și dacă aceasta s-a prevalat de dreptul de a nu fi judecată pentru alte infracțiuni decât cele din Gala Bute. Tot magistratul a explicat că, dacă este așa, atunci Tribunalul Blagoevgrad trebuie să extindă, la cerere, limitele în care poate fi judecată Elena Udrea. Mai exact, bulgarii vor decide dacă Udrea scapă sau nu de celelalte două dosare.

Pedepsele pe fond în Dosarul campaniei din 2009


Pe data de 2 martie 2021 Elena Udrea a primit la Curtea de Apel București o pedeapsă de 8 ani de închisoare cu executare, în timp de Ioana Băsescu a primit 5 ani.

Consultantul politic Dan Andronic a fost singurul achitat.

Alte condamnări din dosar:

Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltări) – 6 ani pentru luare de mită;
Victor Tarhon (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea) – 4 ani cu suspendare pentru luare de mită;
Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal) – 3 ani cu suspendare pentru delapidare.

Ce au reţinut procurorii DNA în rechizitoriu

În iulie 2017, DNA i-a trimis în judecată pe Elena Udrea, Ioana Băsescu şi pe jurnalistul Dan Andronic în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009: Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte).

În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor, iar Dan Andronic – de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În dosar mai sunt judecaţi Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al companiei Oil Terminal.

Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campanie.

„Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, susţin procurorii.

Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, mai arată DNA.