Ar trebui retrase și refăcute legile Educației? Daniel David: În procesul de transformare a proiectului „România Educată” au lipsit experții în educație. Radu Vancu: De ce, domnule Cîmpeanu, vă faceți o carieră din încercarea de a apăra plagiatorii?

Este inadmisibil ca legi ale educației să fie construie astfel încât să protejeze furtul intelectual și plagiatorii, asta scandalizând cel mai mult mediul universitar, spune scriitorul Radu Vancu, conferențiar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, invitat marți la interviurile HotNews LIVE, alături de profesorul Daniel David, rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. La rândul său, Daniel David afirmă că una dintre cele mai mari probleme este că proiectele legilor educației au fost elaborate fără consultarea mediului academic și a experților în științele educației: „Ne întrebăm cine sunt experții, cine dă credibilitate? Nu-i vedem”.

„Setul de valori morale din aceste legi este inacceptabil. Este, în fond, un set de valori imorale care protejează furtul, protezează discriminarea, ucide gândirea critică și creativitatea. Din acest motiv, legile trebuie retrase în forma în care sunt acum”, spune Radu Vancu despre cele două proiecte de legi ale educației, aflate în dezbatere publică în perioada 13 iulie- 24 august, conform Hotnews.ro.

Cele mai importante declarații:

100 de intelectuali i-au cerut ministrului prelungirea perioadei de dezbatere. Sorin Cîmpeanu a refuzat și i-a numit grup de interese. Una dintre critici a fost că nu au fost consultați intelectualii României, profesorii și părinții. Domnule profesor David, de ce credeți că nu v-a întrebat nimeni nimic?

Daniel David: Nu ne-a consultat nimeni pe aceste legi. Au lipsit experții în științele educației

Daniel David:

• Avem un proiect prezidențial, România educată, în care opțiunea a fost diferită față de cum eram obișnuiți. S-a mers pentru o abordare de jos în sus, pentru a avea un proiect de viziune.
  
• În etapa a doua ar fi trebuit ca acel proiect de viziune să se transforme într-o legislație. M-aș fi asteptat să fie o comisie de lucr care să transforme proiectul în legislație, comisie formată din experti pe latura administrativ-juridică, oameni care știu cum se scrie o lege, și din experți pe științele educației, care să știe ce se poate transpune acum în lege și ce nu. A lipsit această componentă cheie: experții în științele educației. De aceea suntem în această fază și avem aceste discuții.
• Este și o problemă de credibilitate în acest moment. Până la legea din 2011, de obicei demersurile erau politice. În 2011, s-a venit cu un alt model. Știai că este un demers colorat într-o zonă de expertiză în științele educației. Sigur că torul este politic în final, dar contează și ponderea. Atunci știai cu cine discuți.
• În acest moment, s-a dorit să nu fie un demers prea politic, numai că nu am avut experții, nu îi știu care sunt, nu au fost asumați.
• Universitatea Babeș-Bolyai nu a fost implicată și nu a participat cu experți la elaborarea acestor legi.
• În procesul de transformare a proiectului „România Educată” în lege au lipsit experții în științele educației. UBB ar fi avut acești experți, dar nu ne-a întrebat nimeni.
• 
  Cred că echipa a considerat că zona de experți pe latura administrativă și juridică este suficientă pentru a transforma un proiect de viziune într-un act legislativ și cred că a fost o geșeală.

Când au fost puse în dezbatere proiectele spuneați că sunt cam ca pisica lui Schrödinger și că avem o pisică moartă aruncată în curte de factorul politic. Iată că au trecut dezbaterile, legile au o formă ușor modificată. Credeți că mai poate fi înviată pisica?

Mie îmi place să cred că încă suntem în faza de refacere a proiectelor, că de aceea au făcut dezbateri vara, de aceea au fost făcute o mulțime de propuneri.

Aștept să văd în ce formă se vor prezenta cele două proiecte.

• Este inadmisibil să construiești niște legi ale educației care să protejeze furtul intelectual
• O prevedere pentru învățământul preuniversitar puternic contestată este cea care va da posibilitatea colegiilor să își organizeze examen propriu de admitere, după Evaluarea Națională. Este discriminatorie?

Radu Vancu:

• Firește că este, ea discriminează explicit între două tipuri de instituții liceale – unele de excelență, colegiile naționale centenare, și celelalte. S-a făcut observația că o astfel de măsură va încuraja industria meditațiilor, va funcționa ca mod explicit de a bloca accesul la învățământ de calitate al unor copii care vin din medii dezavantajate.
• Apare discriminare și între licee și scoli profesionale – liceelor teoretice li se permite să organizeze și filiere de învățământ profesional sau vocațional, dar școlile profesionale nu mai au această opțiune, ele sunt obligate să rămână școli profesionale.
• Este un mod de a ierarhiza, de a segrega și a discrimina diverse grupuri de elevi, ceea ce este revoltător.
• Vorbim de șanse și de principiul echității, evocat explicit la începutul acestui pachet de legi și este încălcat sistematic.
• Da, ministrul Cîmpeanu a sugerat deseori că pachetul de legi este transpunerea viziunii „România educată”, însă în proiectul prezidențial nu apare sub nicio formă posibilitatea de a renunța la doctorate, de a amnistia după trei ani plagiatele și nici desființarea CNATDCU.
• Acest pachet care protejează plagiatorii împotriva consecințelor furtului intelectual nu apare în proiectul România Educată.
• Întrebarea este simplă: De ce a apărut?
• Rămâne de văzut dacă președintele Iohannis va fi de acord cu acestă inițiativă legislativă care aparține exclusiv ministrului Educației.
• Asta a scandalizat cel mai mult profesorii universitari. Este inadmisibil să construiești niște legi ale educației care să protejeze furtul.

Daniel David: Renunțarea la titlul de doctor este ceva nemaiauzit

Este suficientă renunțarea la titlul de doctor după identificarea plagiatului și faptul că autorul va trebui să returneze banii primiți în perioada studiilor doctorale?

Daniel David:

• Noi am spus că CNATDCU, cum e acum, este foarte birocratizat. Avem o oportunitate pentru flexibilizarea funcționării.
• Dacă însă va fi desființată ca structură și funcțiile vor fi distribuite la alte consilii, noi am spus că trebuie să aibă și funcții de control si să poate da si sancțiuni.
• Renunțarea la titlul de doctor este ceva nemaiauzit. Nu ajunge să renunți, trebuie să vină pe o argumentare.
• Eu aș scoate complet această posibilitate
• Dezbaterea publică pe proiectele privind legile educației a avut loc într-un moment în care au existat suspiciuni de plagiat asupra unor decidenți, precum Nicolae Ciucă. Ați fost pus în situația, în discuțiile cu colegi din străniătate, de a explica cum de are România un premier acuzat de plagiat?

Daniel David: Nu am fost întrebat explicit despre premier, dar am fost întrebat despre scandalul plagiatelor, de ce sunt atâtea plagiate în România.

Tot prin aceste legi sunt ucise creativitatea și gândirea critică

Radu Vancu:

• Nu am primit o întrebare explicită legată de un personaj politic, dar simți circumscpecția mediului internațional. E de neînțeles pentru colegii noștri cum astfel de personaje nu dispar din spațiul politic imediat după suspiciunea de plagiat.
• Metaforic, plagiatul este un păcat împotriva Duhului Sfânt pentru că ține de corectitudinea unei societăți.
• O lege a educației trebuie să propună un set de valori morale în numele cărora sunt educați copiii noștri. În numele căror valori morale educă elevii și studenții Româiei legile Educației ale lui Sorin Cîmpeanu?
• În legile lui Cîmpeanu scrie explicit că cine fură este protejat și amnistiat după trei ani.
• Tot în aceste legi sunt prevăzute aceste discriminări între instituții de învățământ. Tot prin aceste legi sunt ucise creativitatea și gândirea critică, pentru că asta înseamnă teste standardizate în format digital. Sunt un fel de teste grilă, cu răspunsuri închise, în care ți se cere să răspunzi cu da sau nu și să identifici factual răspunsuri, fără să mai existe itemi de elaborare, de încurajare a gândirii critice, a capacității de argumentare. Asta nu se mai formează cu aceste legi.
• Setul de valori morale din aceste legi este inacceptabil. Este, în fond, un set de valori imorale care protejează furtul, protezează discriminarea, ucide gândirea critică și creativitatea. Din acest motiv trebuie retrase în forma în care sunt acum.
• Care credeți că sunt două dintre prevederile pe care le considerați cele mai nocive pentru învățământul universitar?

Daniel David:

• Statutul multicultural. De asemenea, o universitate nu poate fi inființată simplu printr-o hotărâre de Guvern. Prin lege este în regulă și așa trebuie să rămână.Ministerul a reacționat pozitiv, vom vedea dacă se exprimă aceste idei în variantele finale ale proectelor de legi.
• Legat de resursa umană: vârsta de pensionare, asistenți universitari pe perioadă nedeterminată.
• O altă sugestie se leagă de aspectele de performanță. E bună ideea de a avea misiuni diferite pentru universități diferite. Trebuie să fie și natura criteriilor. Dacă vei fi universitate de cercetare, trebuie evaluată pe criterii internaționale.
• Acum toți spunem că vrem să fim de excelență, dar după aceea introducem criterii de excelență ca să ne potrivim și noi.
• Ați spus că nu ați fost consultați, dar ați invocat discuții?

Daniel David: Au fost discuții publice. Au fost la o dezbatere. Pe forma legilor, nu.

Radu Vancu: De ce, domnule Cîmpeanu, vă faceți o carieră din încercarea de a apăra plagiatorii?

Care credeți că sunt două dintre prevederile pe care le considerați cele mai nocive?

Radu Vancu:

• În ceea ce privește învățământul universitar: posibilitatea de a renunța la titlul de doctor fără nicio consecință. Acest articol trebuie să dispară.
• E inacceptabil articolul privind amnistierea plagiatului după trei ani de zile. Consecințele legale dispar
• În ceea ce privește învățământul preuniversitar sunt articolele 70 – 75, care conțin discriminări între colegii și celelalte scoli, între diferite materii.
• As vrea să vă citesc o declarație a lui Sorin Cîmpeanu: „Având în vedere planurile pe care le avem şi în care eu cred şi care se numesc “România Educată”, universităţile româneşti vor arăta atât de bine încât, rămânând fără serviciu la guvern, s-ar putea să mă înscriu, încă o dată, pentru a doua facultate.” Cum comentați această declarație și cum credeți dvs că vor arată universitățile, domnilor profesori, știind ce conține proiectul de lege?

Daniel David:

• În acest moment, în faza în care suntem, ministrul se află într-un moment de decizie în care are două posibilități. Unu: să meargă înainte cu puține modificări, va fi o asumare politică. Sau poate face ce trebuia să facă de la început: să facă o comisie de experți în știițele educație și cu aceasta să facă o filtrare a propunerilor. Grupul acela ar trebui făcut public.
• În acest fel s-ar mai putea salva multe lucruri, venind și cu element de credibilitate. Acest demers s-a dorit transpartinic, dar până la urmă ne întrebăm cine sunt experții, cine dă credibilitate, nu-i vedem.

Considerați că ministrul Educației ar trebui demis?

Daniel David: Eu aș aștepta să văd variantele revizuite. Dacă nu sunt revizuite în acord cu ce dorește sistemul, experții, eu, ca ministru, m-aș retrage

Câte o întrebare pentru Cîmpeanu și Iohannis?

Radu Vancu: L-aș întreba pe președintele Iohannis dacă e de acord cu inovația ministrului Educației în privința plagiatului. De ce, domnule Cîmpeanu, vă faceți o carieră din încercarea de a apăra plagiatorii?

Daniel David: Pentru președinte nu am o întrebare specifică. Pe ministrul Cîmpeanu: de ce nu se văd experții în științele educației în acest demers?

…………………

Proiectul Legii învățământului preuniversitar și proiectul Legii învățământului universitar s-au aflat în dezbatere publică exact în perioada în care majoritatea cadrelor didactice au fost în vacanță, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, anunțând că vrea ca până la finalul anului aceste două legi să fie adoptate de Parlament și promulgate apoi de președintele Klaus Iohannis.

Cele două proiecte, care includ modificări majore în sistemul de învățământ, inclusiv în privința examenelor naționale, au fost contestate de 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu, Radu Vancu, cărora li s-au adăugat apoi academicianul Eugen Simion și alți peste 50 de profesori.

Ei au cerut reanalizarea prevederilor și prelungirea perioadei de dezbatere publică, precum și „implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor”.

Semnatarii au cerut și eliminarea mai multor articole, precum cele care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naționale sau trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, din subordinea Ministerului Educației în cea a consiliilor locale.

Într-o declarație pentru HotNews, ministrul Educației a avut o replică dură și jignitoare pentru cei 100 de intelectuali, numindu-i „grup de interese”.

De asemenea, în 27 august Declic a lansat o petiție pentru demiterea ministrului Cîmpeanu și pentru retragerea proiectelor legilor Educației, petiție care până marți dimineață strânsese peste 32.700 de semnături.

Inițiatorii campaniei „Uniți pentru Educație” aduc 10 argumente pentru retragerea proiectelor de lege și „demiterea urgentă” a ministrului Sorin Cîmpeanu, între care:

1. Aceste proiecte de legi sunt lipsite de viziune și de coerență și se propun ca o colecție de măsuri administrative care creează haos și blocaje în sistemul de învățământ.
2. Proiectele de lege au fost elaborate fără consultarea experților în educație din marile universități românești.
3. Consultările în jurul lor au fost realizate premeditat în perioada vacanței și a concediilor legale de odihnă ale profesorilor, cercetătorilor și elevilor, afectând în acest fel drepturile sociale stabilite prin lege ale acestor categorii sociale.
4. Durata consultărilor a fost disprețuitor de scurtă pentru a permite un veritabil dialog social și profesional în jurul unor proiecte care riscă să afecteze viața întregii societăți pe o durată foarte îndelungată.
5. Consultările s-au făcut în medii controlate, politizate, cu parteneri agreați de ministru, din care au fost excluse opiniile critice la adresa proiectelor.