Antreprenorii, sclavi la IFN-uri! Statul nu plătește facturile, dar cere taxe și impozite!

Tot mai multe firme românești care au contracte cu statul ajung să se împrumute la IFN-uri pentru a putea supraviețui. Motivul? Facturile lor rămân neplătite luni de zile după ce lucrările sunt finalizate.

Ca să-și achite salariile și să nu își închidă activitatea, antreprenorii apelează la credite cu dobânzi uriașe – chiar și 3% pe lună, adică peste 36% pe an

Problema nu este una izolată, ci rezultatul direct al politicilor guvernamentale. În timp ce oficialii de la București vorbesc despre investiții și dezvoltare, în practică instituțiile publice amână plățile pentru contractele deja executate. Constructorii, proiectanții și prestatorii de servicii se trezesc astfel blocați într-un cerc vicios al datoriilor.

Economiștii avertizează că această practică subminează chiar baza mediului privat. În loc să fie motorul investițiilor, statul a devenit un factor de risc. „Antreprenorii români nu ar trebui să se transforme în clienți captivi ai IFN-urilor doar pentru că guvernul nu își respectă obligațiile”, explică un analist financiar.

Pe termen lung, consecințele pot fi dramatice. Costurile suplimentare generate de dobânzile exorbitante se reflectă în devizele lucrărilor și, implicit, în prețul final plătit de contribuabili. În același timp, firmele mici și mijlocii riscă falimentul, incapabile să suporte povara unor astfel de credite.

Guvernul evită să ofere soluții concrete. Se invocă presiunea deficitului bugetar și lipsa de lichidități, însă în spatele formulelor tehnice se ascund realități dramatice: șantiere blocate, muncitori neplătiți și companii românești împinse spre prăbușire.

Pentru un stat membru al Uniunii Europene, care ar trebui să ofere stabilitate și predictibilitate, situația este alarmantă. Faptul că antreprenorii sunt obligați să finanțeze practic statul prin dobânzi exorbitante nu este doar un eșec administrativ, ci și un semnal că România își sabotează singură economia.