Adrian Costea (AUR) despre studierea Holocaustului în școli: Este o inițiativă binevenită, însă studierea per ansamblu a fenomenului genocidului și crimelor de război ar fi o alternativă mult mai potrivită

Senatul a adoptat luni, 15 noiembrie, inițiativa legislativă pentru studierea istoriei evreilor şi a Holocaustului, care prevede introducerea unei discipline şcolare cu acest obiect în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional. Acesta este unul dintre cazurile rare când Parlamentul decide într-un mod arbitrar o schimbare de curriculum școlar, fără o dezbatere publică la care să participe cadre didactice, reprezentanți ai Consiliului Elevilor și ale comitetelor de părinți, precum și reprezentanți ai mediului academic, subliniază senatorul AUR Adrian Costea.

Având în vedere experiența sa profesională, Costea consideră că introducerea unei astfel de materii nu corespunde în totalitate nevoilor educaționale reale ale elevilor din România de la momentul actual. În calitate de profesor de istorie, acesta propune două alternative mult mai cuprinzătoare și adecvate vremurilor noastre: istoria tuturor minorităților etnice de pe teritoriul României sau studierea per ansamblu a fenomenului genocidului și crimelor de război, așa cum sunt definite de către Convențiile de la Geneva din anul 1949.

„Una dintre alternativele pe care colegii mei (profesori de istorie din învățământul preuniversitar) le-ar susține ar fi studierea unui curs despre istoria tuturor minorităților etnice de pe teritoriul României, unele dintre ele fiind chiar populații native. Fără îndoială, în cadrul unei discipline despre istoria tuturor minorităților etnice, minoritatea evreilor va deschide acest curs și va ocupa un loc de seamă. Comunitatea evreiască a avut un rol important în istoria noastră, prezența lor fiind atestată încă din Antichitate, coloniști evrei fiind aduși de legiunile romane staționate în Dacia. În Epoca Modernă, evreii au contribuit într-un mod decisiv la dezvoltarea relațiilor capitaliste în spațiul românesc.

Argumentul principal care susține propunerea anterior formulată este ideea de interculturalitate. Învățământul modern tinde spre o abordare integrată, vitală pentru o societate a cunoașterii. Competența socială și civică, una dintre cele 8 competențe-cheie recomandate de către Comisia Europeană presupune abilitatea de a participa într-un mod eficient și constructiv la viața socială și de muncă și de a se implica în mod activ și democratic, mai ales în societățile din ce în ce mai variate”, arată Costea.

În ceea ce privește a doua alternativă, studierea per ansamblu a fenomenului genocidului și crimelor de război, aceasta le-ar releva elevilor greșelile, excesele și atrocitățile din trecut, marcă a regimurilor totalitare de stânga sau de dreapta. „Introducerea unui curs despre Holocaust, într-un stat care și-a asumat vina, ar îndeplini parțial obiectivul promovării democrației și toleranței”, precizează senatorul AUR.

El și-a exprimat speranța că Ministerul Educației va elabora metodologii și norme de aplicare pe baza consultării tuturor părților implicate.