Acest algoritm care identifica tiparele din vise poate avea un impact major în sănătate mintală

Cercetătorii declară că au creat un instrument care identifică și cuantifică personajele, interacțiunile și emoțiile din visele oamenilor și care i-ar putea ajuta pe psihologi să identifice rapid potențialele probleme psihologice și de stres în rândul pacienților lor.

Pornind de la teoria continuității, care argumentează că visele reprezintă o continuare a ceea ce se întâmplă în realitate, Luca Maria Aiello, om de știință în domeniul social informațional la Nokia Bell Labs și coautor al studiului, a creat noul algoritm.

Instrumentul a analizat automat peste 24.000 de rapoarte care cuprindeau vise reunite prin DreamBank.net, o bază de date publică de vise obținute din studii de cercetare verificate.

Algoritmul funcționează într-un mod interesant

Instrumentul sparge limbajul rapoartelor de vis în segmente mai mici: paragrafele în fraze, frazele în propoziții și propozițiile în cuvinte.

Apoi, produce rețele asemănătoare arborilor genealogici pentru a înțelege cum diferitele cuvinte se interconectează. Algoritmul sortează aceste cuvinte în categorii, cum ar fi persoane sau animale, și le leagă de emoții pozitive sau negative. De asemenea, clasifică interacțiunile dintre cuvinte ca fiind agresive, prietenoase sau sexuale.

În cele din urmă, algoritmul folosește un sistem de codificare popular printre psihologi și calculează scoruri pentru fiecare vis: agresiunea medie a caracterelor sau raportul dintre emoțiile negative și cele pozitive.

Cercetătorii au comparat punctajele obținute de psihologi cu cele obținute cu ajutorul algoritmului și au constatat că scorurile se potriveau în procent de 76%, raportează sciencemag.org.

Visele îți dictează sănătatea mentală

Cercetătorii declară că sistemul i-ar putea ajuta pe psihologi să identifice rapid visele „mai pregnante”, care reprezintă surse de stres sau potențiale probleme de sănătate mentală. Algoritmul permite cercetătorilor să analizeze diferențele dintre vise în funcție de sex, vârstă sau situație psihiatrică.

„Visele nu ne spun doar ceea ce am experimentat, ci și ceea ce suntem”, spune Aiello. Modelele din rapoartele de vis tind să reflecte modelele din viața de zi cu zi, sprijinind ipoteza continuității.

„Consider că instrumentul nostru este un sprijin foarte valoros pentru oamenii de știință, pentru a-și dezvolta activitatea, pentru a permite analiza”, spune el. „Acest lucru nu înseamnă că experții nu vor avea metode mai precise de dezvoltare și de interpretare în afara acesteia”, a explicat Aiello.

Aiello speră să ofere informații în materie de vise la o scară mai largă și în mod instantaneu, poate sub forma unei aplicații mobile. Acest lucru ar contribui la creșterea setului de date și ar amplifica nivelul de informare al cercetătorilor. Poate și pentru cei care vor să-și studieze visele ar fi interesant acest instrument, îmbunătățind nivelul de autocunoaștere.