Minim 30 de locuințe sociale pentru Pata Rât, cu bani norvegieni

Prin proiect se vor achiziționa minim 30 de locuințe sociale pentru membri ai comunității de la Pata-Rât, și se intervine, deja, pe mai multe planuri pentru incluziunea socială persoanelor care locuiesc în zonă. Astfel de intervenții includ, fără a se rezuma la, facilitarea și furnizarea de servicii sociale și medicale, mentorat și orientare în carieră pentru elevi, educație non-formală etc.. Pe parcursul conferinței, vorbitorii și-au arătat încrederea că acest proiect va fi un succes, dar au atras atenția și asupra provocărilor, mari, cărora va trebui să le facă față.

La conferință au luat cuvântul Excelența Sa, ambasadoarea Siri Barry, reprezentanta Regatului Norvegiei la București, viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, Oláh Emese, Sheena Elaine Keller, din partea Biroului Mecanismului Financiar – Granturi EEA, de la Bruxelles, Mihaela Peter, director executiv al Fondului Român de Dezvoltare Socială, Trond Stigen, din partea municipalității din Bergen, Norvegia și Iulian Stoian, director în cadrul Agenției Naționale pentru Romi.

Punctul cel mai consistent de pe agendă a revenit directorului de proiecte al ZMC, Adrian Răulea, manager interimar al Pata 2.0, care a prezentat contextul în care se desfășoară proiectul, informațiile-cheie despre acesta, obiectivele și pașii parcurși până acum. Din partea echipei ZMC au mai vorbit directorul general, Zoltán Coraian, și facilitatorul comunitar Alexandru Fechete. 

E.S. Siri Barry, ambasadoarea Norvegiei la București, a informat, în alocuțiunea sa, cu privire la susținerea financiară masivă pe care o oferă Regatul Norvegiei cu privire la problemele sociale din România, prin intermediul Granturilor EEA/Norvegiene, și s-a arătat optimistă cu privire la rezultatele acestui proiect. „Avem încredere că promotorul proiectului (ZMC – n.r) și partenerii săi vor face toate eforturile pentru a atinge rezultatele așteptate și vor reuși să îmbunătățească viața beneficiarilor”, a spus Excelența Sa.

Viceprimarul Oláh Emese a afirmat că municipalitatea clujeană este conștientă că problema locuirii este în acest moment cea mai mare provocare pentru comunitatea care trăiește la Pata-Rât și că, în acest moment, Primăria Cluj-Napoca, de una singură nu poate rezolva problema, astfel că proiectele precum Pata 2.0 sunt mai mult decât binevenite și au toată susținerea primăriei. Ea a menționat că Primăria a alocat sume generoase pentru achiziționarea de locuințe sociale de pe piața liberă și susține prin subvenții plata chiriei pentru persoane vulnerabile, dar că este vorba despre „un proces care durează”. „Este neîndoielnic că precedentul proiect, Pata-Cluj, a fost un start bun. Vreau să vă asigur că Primăria Cluj-Napoca este un partener de nădejde în acest proiect și îl vom susține din toate puterile”, a mai spus viceprimarul. 

Sheena Elaine Keller, din partea organismului care gestionează Granturile EEA/Norvegiene la nivel de Uniunea Europeană, a opinat în alocuțiunea sa că proiectul Pata 2.0 poate deveni un exemplu nu doar în România, ci și în alte state, și pentru alte programe de finanțare.  „Acest proiect, în opinia mea, exemplifică esența abordării pe care aceste granturi o susțin, când este vorba de incluziunea și responsabilizarea romilor. Combaterea marginalizării este una dintre cele mai complexe probleme și presupune eforturi pe mai multe planuri, o coordonare eficientă și un angajament puternic din partea tuturor factorilor implicați. Cred că precedentul proiect a arătat că acest lucru este posibil și a avut rezultate palpabile, de lungă durată. (…) Cred că și proiectul actual are un potențial uriaș de a deveni un exemplu, unul care să traseze abordări și  inițiative, nu doar în România, ci și în alte țări. Am observat că există interes și din partea altor parteneri, în alte programe, despre cum am putea implementa o abordare integrată a locuințelor sociale, într-un mod inovator. (…) Prin astfel de abordări cum sunt cele din proiectul prezent, vom putea dărâma zidurile dintre romi și restul societății”.

Mihaela Peter, director executiv al Fondului Român pentru Dezvoltare Socială, a atras atenția asupra unei posibile capcane, și anume orizontul prea mare de așteptări pe care l-ar putea crea Pata 2.0. „Cred că acest proiect are toate ingredientele să își atingă obiectivele și indicatorii. Și nu avem nicio îngrijorare, din punct de vedere al operatorului de program cu privire la finalizarea cu succes a acestui proiect și cheltuirea judicioasă a fondurilor. Suntem însă îngrijorați de această mare provocare, care este orizontul mare de așteptare. Și credem că aceste așteptări nu vin doar din partea comunității de la Pata Rât, ci și din parte zonelor învecinate, a județului Cluj, și a României și Europei, în general. Știm că prin această alocare financiară, care nu este una enormă, nu veți putea rezolva toate problemele din Pata Rât. Este important să faceți comunitatea să înțeleagă că această intervenția este una tip pilot, care nu va putea să rezolve toate problemele sociale care există în zonă”.

O sesiune de întrebări și răspunsuri a încheiat conferința. Au participat 50 de persoane, invitați și membri ai echipei de proiect.