Guvernul Orban, angajări și sporuri în plină criză: 1.200 de bugetari, aduşi în ultimul an
Guvernul Orban nu se dă în spate şi face angajări pe bandă rulantă, chiar în plină criză economică şi sanitară.
Sloganul ”Bunăstare și respect”, cu care liberalii lui Mugurel Cozmanciuc au defilat în campania locală, se pare că a fost inspirat din măsurile pe care guvernul PNL le-a luat pentru propriul activ de partid.
De la preluarea cabinetului, executivul a adus la Secretariatul General al Guvernului peste 1,200 de noi bugetari, informează România Tv.
Mai mulţi angajaţi ai statului se bucură acum de majorări salariale, totul în timp ce numărul șomerilor din România riscă să se dubleze din cauza crizei de coronavirus.
Dacă în urmă cu un an Guvernul Dăncilă lăsase în Executiv 3,143 de angajați. De altfel, la sfârșitul lunii august 2020, numărul acestora crescuse la 4,394, potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor.
Astfel, în doar 10 luni, liberalii au aglomerat schema cu 1,251 de posturi.
Pe de altă parte, umflatul veniturilor au continuat și anul acesta, în plină criză, pentru anumite categorii de bugetari, sub formă de sporuri.
În urmă cu câteva zile, funcționarii publici și personalul contractual de la Parlament, Administrația Prezidențială și Secretariatul General al Guvernului au câștigat dreptul de a putea cumula sporul de 15% pentru ”complexitatea muncii” cu sporul de 15% pentru ”activitatea legislativă”.
Acest lucru era interzis până acum prin legea salarizării unitare. Modificarea a fost adoptată de Camera Deputaților în calitate de for decizional.
„Prin excepţie, pentru instituţiile din sistemul sanitar şi de asistenţă socială, cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cele din sistemul justiţiei, precum şi cele din subordinea Ministerului Justiţiei, suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comanda/salariilor de comanda şi a indemnizaţiilor lunare, după caz”, se arată într-un alt document adoptat, motivându-se că, astfel, se vor rezolva unele inechităţi salariale cu care se confruntă personalul din justiţie.