Suspans: cine va conduce Iașul? Scenarii complicate pentru următorii patru ani
Alegerile, de la care partidele ieşene aşteptau o clarificare a situaţiei complicate din Consiliul Local al municipiului Iaşi, par să fi adus şi mai multe necunoscute în ecuaţie. Modul neaşteptat în care s-au împărţit mandatele pe partide fac greoaie crearea de alianţe simple, în vederea formării unei majorităţi. Unele linii sunt însă previzibile. Cine sunt cei 27 de consilieri municipali care vor conduce Iaşul în următorii patru ani? Cum s-ar putea ei grupa pentru a forma o majoritate? Va avea primarul Mihai Chirica la îndemână un deliberativ la fel de controlabil ca fostul, sau unul mai dificil? O amplă analiză pe această temă, cu calcule pe hârtie şi declaraţii din interiorul partidelor, în rândurile de mai jos:
Rezultatele alegerilor locale, de la care se aştepta o limpezire, au complicat şi mai mult situaţia politică din Consiliul Local (CL). Liberalii nu au obţinut nici măcar majoritate absolută în plen, iar pentru a se baza pe minimum 14 voturi, trebuie să facă alianţă ori cu PSD, ori cu USR-PLUS. Niciuna dintre opţiuni nu ar fi o noutate, dar, deocamdată, nu există un numitor comun. PNL a câştigat 11 consilieri, USR-PLUS 9, PSD 5, iar PMP 2. Scorul USR-PLUS permite consilierilor proprii să ţină în „corzi” administraţia locală: chiar dacă PNL s-ar alia cu PSD şi PMP (11 + 5 + 2 = 18), tot nu ar putea trece prin plen orice tip de proiect. De exemplu, printre cele mai controversate proiecte din mandatul trecut s-au numărat şi schimburile de teren: la acest moment, numărul necesar de voturi pentru aprobarea unui astfel de proiect este de 19 (majoritate calificată), iar PNL, PSD şi PMP au doar 18 consilieri. Liberalii sperau, anterior alegerilor, într-o alianţă simplă cu PMP, dar aceasta ar avea acum doar 13 consilieri, sub majoritatea simplă de 14, număr de voturi cu care nici măcar nu pot fi aprobate planuri urbanistice zonale, sau să fie adoptate hotărâri ce ţin de administrarea patrimoniului, bugetul local, contractarea de împrumuturi sau stabilirea taxelor locale. În acest context, liderii politici locali încep să vorbească despre o colaborare punctuală pe proiecte, fără a exista o „alianţă consacrată” în plen. Cu alte cuvinte, negocieri la sânge pentru orice tip de proiect. Prima rundă de negocieri va fi şi cea mai severă: desemnarea celor doi viceprimari. Unul dintre partidele intrate în CL spune că numirea acestora ar trebui făcută în urma unei dezbateri care să scoată în evidenţă competenţele fiecărui pretendent.
Mihai Chirica: „Mi-ar fi plăcut să nu stau în corzi în următorii 4 ani”
Câştigător al unui nou mandat de primar, Mihai Chirica ne-a declarat ieri că are totuşi o dezamăgire: demobilizarea electoratului. Edilul a explicat că „a fost o greşeală strategică în campanie”, în sensul că PNL nu a reuşit să-şi mobilizeze electoratul, în timp ce USR-PLUS („principalul adversar din campanie”, după cum a spus primarul) a făcut acest lucru. „Am şi o mică dezamăgire legată de mobilizarea la vot. Mi-ar fi plăcut să nu stau mereu în corzi în următorii 4 ani, negociind fiecare scândură, ca să spun aşa, dar probabil asta este soarta mea”, a comentat primarul. Edilul şef al Iaşului a adăugat că este deschis la „opţiuni” şi pot fi abordate, în acest sens, două căi: o alianţă politică, sau o colaborare punctuală pe proiecte. „Colaborarea rămâne deschisă pentru orice formaţiune politică. Alianţa trebuie să ţină un pic şi de profilul politic al naţiunii, care să creeze un traseu firesc”, a explicat primarul. În context, de remarcat că rezultate alegerilor locale la nivel naţional creează premisele unei guvernări PNL – USR-PLUS după alegerile parlamentare din decembrie. Aleşii USR Iaşi sunt însă cei mai mari adversari ai primarului: se va putea ajunge la un numitor comun? Edilul a mai subliniat că vrea o „abordare constructivă”, şi a susţinut că, în următorii ani, el va fi „ţinta tuturor”. „PSD va vrea să se răzbune, USR-PLUS va dori să se răzbune, şi PMP va vrea să supravieţuiască. Am rămas în continuare în vârful piramidei, şi voi fi în bătaia tuturor armelor politice”, a mai spus primarul.
USR^ exclude alianţa, dar nu şi colaborări punctuale
Ideea unei alianţe PNL – USR-PLUS este respinsă categoric de către copreşedintele Cosette Chichirău. Însă, aceasta spune că este deschisă la colaborări punctuale. „Va trebui să vedem dacă nu cumva rupem tradiţia de vot în bloc, de alianţă permanentă, şi introducem un sistem de alianţă pe proiecte. Adică, să nu existe o majoritate consacrată, decât dacă PNL face alianţă cu PSD. Noi nu intenţionăm să dăm PNL majoritate în CL. Iar PNL şi PMP nu au majoritate”, a comentat Cosette Chichirău. Deputatul a argumentat că, în Parlament, circa 70% dintre iniţiativele legislative sunt aprobate cu votul tuturor partidelor şi a precizat că cele care creează tensiuni sunt relativ puţine. Şefa USR^ a făcut şi o primă propunere, întrebată ce abordare va avea partidul ei în ceea ce priveşte desemnarea viceprimarilor: cei doi noi viceprimari să fie desemnaţi în urma unei dezbateri. „Noi nu votăm pur politic, vrem să vedem că oamenii merită postul respectiv. Şi, dacă tot s-a fugit de dezbatere în toată campania, măcar la viceprimar să vedem cine sunt candidaţii. Dacă pe vot politic nu putem impune un viceprimar, atunci să vedem pe calificări. Noi nu vedem o diferenţă între PNL şi PSD, ca partide, şi atunci votul va trebui să fie pe persoană”.
Cu 9 consilieri în funcţie, USR-PLUS poate oricând convoca o şedinţă de CL, şi, în acelaşi timp, să aibă un puternic cuvânt de spus în ceea ce priveşte derularea lucrărilor, stabilirea comisiilor de specialitate şi alte aspecte ce ţin de activitatea CL. Nu în ultimul rând, social-democraţii, marii învinşi ai alegerilor de duminică, cu doar 5 consilieri în CL, spun, prin vocea liderilor, că încă nu au fost consultări privind abordarea situaţiei politice din plen şi nu a fost stabilită o strategie în acest sens. „Mi-aş dori să facem o opoziţie constructivă la administraţia Chirica, să prezentăm adevărata faţă a acestei administraţiei. Dar, în acelaşi timp, nu sunt excluse alianţele cu celelalte formaţiuni politice care au intrat în CL. Trebuie să-i reprezentăm pe oamenii care ne-au votat”, a comentat deputatul Bogdan Cojocaru, preşedinte executiv al organizaţiei municipale a PSD Iaşi.
Lista consilierilor locali din următorii 4 ani
După validarea rezultatelor la alegerile locale, va avea loc şedinţa de constituire a CL. „Ziarul de Iaşi” vă prezintă componenţa nominală a CL, aşa cum a reieşit ea de pe urma alegerilor şi ţinând cont de faptul că despre unii candidaţi se cunoaşte public faptul că urmează să se retragă: cum ar fi, de exemplu, cazul lui Mihai Chirica (reales primar) sau al deputaţilor Chichirău şi Cojocaru (ambii îşi vor continua activitatea în Parlament). Astfel, liberalii îi vor va avea ca reprezentaţi pe: Liliana Pintilie, Eduard Boz, Daniel Juravle, Alin Andrieş, Bogdan Iliescu, Ciprian Bostan, Iuliana Tăutu, Silviu Apostol, Călin Scripcaru, Tudor Dornean şi Florentin Ciobotaru. Potrivit listei USR-PLUS, consilierii acestor formaţiuni vor fi Filip Hăvârneanu, Iulian Nicolau, Ionuţ Anastasiei, Diana Finkelştain, Ana Raluca Roşu, George Pleşu, Iulian Huşanu, Răzvan Timofciuc şi Andrei Popescu. La rândul lor, social-democraţii îi vor trimite în CL pe Elvira Rotundu, Bogdan Balanişcu, Marian Dălban, Bogdan Crucianu şi Ovidiu Laicu. Cealaltă formaţiune care a trecut la limită pragul electoral, PMP, îi va avea ca reprezentanţi pe Dorina Isopescu, fost candidat PMP la Primărie, şi Cosmin Marcovici (actual secretar de stat la Ministerul Culturii) sau, dacă acesta nu va veni în CL, următorul de pe listă, Florin Briaur.
Citește și: Rezultate finale: Câte voturi a luat fiecare candidat la Primăria Iaşi