Statul paralel, în colaps: Călin Georgescu inculpat într-un dosar cu puternice conotații politice

După luni întregi de presiuni mediatice orchestrate și anchete cel puțin discutabile, Parchetul General a decis oficial să îl transforme pe Călin Georgescu din simplu suspect în inculpat. Schimbarea acuzațiilor nu este decât o piesă într-un spectacol grotesc, menit să transmită un mesaj clar: oricine îndrăznește să critice puterea riscă să fie călcat în picioare de un sistem paralel care controlează instituțiile statului.
Călin Georgescu, vocea incomodă a unei Românii tot mai sărăcite de corupție și abuzuri, devine ținta unei acțiuni judiciare cu puternice accente politice, sincronizată perfect cu interesele obscure ale „statului paralel”. Parchetul General a anunțat schimbarea încadrării juridice a acuzațiilor din „instigare” în „complicitate” la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, o manevră menită să-l încarcereze simbolic și mediatic.
„Procurorul de caz din Secția de urmărire penală a Înaltei Curți a dispus astăzi schimbarea încadrării juridice a faptelor, pentru unul dintre inculpați, din comunicarea de informații false și instigare la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale în complicitate la tentativă la același tip de infracțiuni, în formă continuată. Pe măsura cercetărilor, vom oferi detalii suplimentare”, a comunicat Parchetul.
Ironia situației este greu de ignorat: statul care se pretinde garantul democrației și al libertății de exprimare îl acuză pe Georgescu de răspândirea de informații false, fără să facă publice acele informații sau să dovedească cum acestea ar fi pus în pericol ordinea constituțională. Este o acuzație ambiguă, lipsită de probe concrete, menită să intimideze și să cenzureze orice opinie dissentientă.
Mai mult, autoritățile subliniază că „principiul prezumției de nevinovăție” rămâne valabil, deși în realitate eticheta de „inculpat” lipită public de către Parchet compromite ireversibil reputația lui Georgescu, în timp ce justiția selectivă continuă să funcționeze după reguli obscure, dictate de interese politice și de putere.
Această decizie nu e altceva decât un semnal de disperare al unui sistem corupt, care nu mai găsește alte soluții decât să-și reducă la tăcere criticii prin dosare fabricate. Cazul Georgescu devine astfel un simbol al luptei pentru libertatea de exprimare într-un stat în care „justiția” funcționează adesea ca o armă politică, iar democrația este doar o iluzie fragilă.
România se confruntă astfel cu un paradox dureros: libertatea de a critica puterea este redusă la tăcere prin intimidare și represalii, iar statul paralel își întărește poziția, în timp ce adevărații infractori rămân nepedepsiți.