România a dat un miliard pe alegeri, dar n-a avut bani pentru 20.000 de familii fără acoperiș
În 2024, partidele politice din România au consumat aproape un miliard de euro pe campanii electorale. Afișe, bannere, clipuri video, promovare online și pomeni electorale – toate finanțate, direct sau indirect, din bani publici. O sumă uriașă, cheltuită într-un an în care statul român se confruntă cu un deficit bugetar grav și cu situații sociale critice.
Bani pentru campanii, nu pentru case
În timp ce liderii politici și-au disputat imaginea prin campanii costisitoare, mii de români din nordul Moldovei își pierduseră casele în urma inundațiilor. Statul le promite acum 30.000 de lei – adică aproximativ 6.000 de euro – pentru reconstrucție. O sumă care nu acoperă nici măcar materialele pentru o locuință minimă.
În contrast, costul mediu al unei locuințe decente, la standarde de eficiență energetică și siguranță, poate fi estimat la 50.000 de euro. Cu banii risipiți pe campanie electorală, România putea construi aproximativ 20.000 de locuințe – adică un întreg oraș de oameni reintegrați, nu doar promisiuni scrise pe panouri.
Alegeri repetate, bugete suplimentate
În 2024, România nu doar că a organizat alegeri în serie – locale și europarlamentare comasate, urmate de decizii privind reluarea votului în anumite secții – dar a și suplimentat fondurile pentru promovarea electorală, uneori chiar în lipsa unei justificări clare.
În timpul campaniei, nu s-au auzit voci preocupate de deficit sau sustenabilitate fiscală. Însă, imediat ce inundațiile au lăsat familii întregi fără adăpost, s-a vorbit despre constrângeri bugetare, despre ce nu se poate face.
O alegere între demnitate și propagandă
Cu un miliard de euro, se putea răspunde concret unor nevoi reale: locuințe pentru sinistrați, centre pentru bătrâni, școli moderne în sate fără infrastructură. În schimb, s-a preferat investiția în imagine. Lozinci, fețe zâmbitoare și promisiuni reciclate.
Este legitim ca societatea să întrebe: unde erau aceste resurse când oamenii aveau nevoie de sprijin concret? De ce pentru panouri s-au găsit bani imediat, iar pentru familii aflate în disperare, statul aduce „ajutoare” simbolice?
Responsabilitate și priorități
Faptul că resursele au fost direcționate în proporții disproporționate către campanii politice arată o realitate incomodă: în România, omul simplu devine relevant doar în perioada votului. Apoi, prioritățile se reconfigurează.
Adevărul este că, în 2024, România a avut șansa să aleagă între investiția în oameni și investiția în imagine. A ales-o pe a doua. Iar costul acestei alegeri va fi resimțit nu doar în deficitul public, ci și în încrederea pierdută.