România feudală: când puterea se moștenește și datoria explodează

Bine ați venit în România feudală, ediția PSD-PNL! Aici nu conducem, domnule, stăpânim. Funcțiile nu se câștigă, se moștenesc. Banii publici nu se administrează, se împart „cu dedicație”. Și dacă ai tupeul să întrebi ceva, ești imediat catalogat: „anti-român”, „rusofil” sau, și mai grav, „fără spate”.

Avem corupție? Firește, dar de bun-simț! Fiecare șef de județ, pardon, baron local, are dreptul la vila lui, la firma lui de casă și la două-trei rude bine așezate în funcții călduțe. Asta e descentralizare românească! Birocrație? Avem cât pentru trei țări, că doar hârtia n-a sărăcit niciodată bugetul. Să nu zici că n-ai primit răspuns, doar durează vreo 60 de zile, trei parafe și două vizite la ghișeu.

Sărăcie? O avem cu brand de țară. Cu oameni muncitori care încă mai speră că poate, poate, într-o zi, nu vor mai trebui să fugă din țară ca să trăiască decent. Dar ce contează? Important e că avem pensii speciale, salarii de 20.000 lei la stat și datorii publice care ating cerul. 200 de miliarde de euro? Nicio problemă. Copiii noștri vor plăti. Dacă mai rămân în țară.

România nu mai e condusă. Este „gospodărită” ca o moșie de partid. PSD și PNL se rotesc la putere ca niște boieri plictisiți de viață, certându-se din când în când pentru ca poporul să creadă că există opoziție. În realitate, totul e împărțit: funcțiile, fondurile, instituțiile. Doar naivii mai cred că votul contează.

Așadar, stați liniștiți: feuda merge înainte. Cu datorii, corupție și baroni zâmbitori. România lucrului bine împărțit.