Venirea lui Nicușor Dan după Iohannis nu a adus nicio schimbare reală. Doar au înlocuit o cârpă cu alta

Zece ani de tăcere, aroganță și privilegii. Asta ne-a oferit Klaus Iohannis. A stat în fruntea statului român ca o piesă de mobilier scump, dar complet inutil. Nu a construit nimic, nu a reformat nimic, nu a apărat nimic. A fost decorul perfect pentru un jaf național bine organizat. Iar acum, când a expirat, a fost înlocuit. Simplu, fără explicații, fără regrete. O cârpă scoasă din uz, înlocuită cu alta.

Sistemul care l-a susținut pe Iohannis nu s-a oprit. Doar și-a schimbat masca. A găsit altă figură „prezidențiabilă”, altă marionetă cu discursuri goale și promisiuni ambalate frumos. Noul „ales” nu vine din vot, ci din înțelegeri obscure, rapoarte clasificate și frică de popor. Nu contează numele. Contează supunerea. Contează obediența față de rețelele de putere care trag sforile din umbră.

România n-a avut un președinte. A avut un portar de lux al mafiei politico-birocratice. Și acum are altul. O cârpă nouă, lustruită, scoasă din vitrină pentru a mima normalitatea. Dar puterea reală e tot acolo unde era și în timpul lui Iohannis: în mâinile unei clici corupte care refuză cu disperare să piardă controlul.

Adevărata întrebare e: până când acceptăm să fim conduși de cârpe?