COVID: Misterul retestărilor pozitive la Iași. 25% dintre bolnavi se negativează greu

„În funcţie de experienţa pe care o avem în cadrul spitalului unde am tratat peste 2.000 de bolnavi COVID 19, am constatat că răspunsul pozitiv la testările repetate în timp apare la aproximativ 25% dintre cazuri“, ne-a declarat managerul Spitalului de Boli Infecţioase. Nu s-a putut găsi o corelaţie între tratament şi negativare sau o corelaţie între sex ori vârstă şi retestările pozitive. Cert este că mulţi dintre cei spitalizaţi pe o perioadă mai lungă sunt bolnavi de diabet, rinichi sau cancer, adică au sistemul imunitar deprimat.

Iaşul, cu 35 de noi cazuri raportate se situa, ieri, tot în Top 5 pe ţară între judeţe, în contextul în care testările pe ultima zi din weekend sunt puţine. În schimb, au fost declarate doar două cazuri de reconfirmaţi cu COVID 19, după mai multe săptămâni când am condus şi la acest capitol. Medicii infecţionişti au spus că un sfert dintre cazurile internate sunt reconfirmaţi cu boala în urma testărilor.

Cele mai lungi internări pentru diabetici, dializaţi şi bolnavii de cancer

Cazurile de bolnavi reconfirmaţi cu COVID 19 au venit paralel cu cele nou confirmate. Am avut zile în ultimele săptămâni când numărul pacienţilor reconfirmaţi cu COVID 19 aproape atingea numărul celor nou raportaţi. Până în momentul de faţă, nu există nicio dovadă din punct de vedere clinic sau din punctul de vedere al analizelor de laborator care să ateste faptul că medicii se pot aştepta ca, la un moment dat, un pacient să se poată negativa mai greu, adică să apară mai multe teste pozitive consecutive. Cu toate acestea, cel puţin la nivelul Spitalului de Boli Infecţioase, prima unitate medicală în lupta anti-COVID 19, s-a constatat că un sfert dintre pacienţii infectaţi şi internaţi se negativează greu şi apar pe listele „retestaţilor“ cu rezultate pozitive.

„În funcţie de experienţa pe care o avem în cadrul spitalului unde am tratat peste 2.000 de bolnavi COVID 19 şi unde avem o rată a vindecării de 80%, am constatat că răspunsul pozitiv la testările repetate în timp apare la aproximativ 25% dintre cazuri“, a declarat prof.dr. Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

Mulţi dintre cei depistaţi pozitiv la restestare sunt persoane care au boli asociate. „Este vorba în special despre persoane care prezintă o stare de imunodepresie. Am constatat această situaţie la pacienţii diabetici, la pacienţii dializaţi cronic sau la pacienţii care prezentau o neoplazie“, a declarat Carmen Dorobăţ.

Asimptomatici cu o încărcătură virală mare se negativează mai greu

Dacă, în statisticile publice, tabloul pacientului confirmat cu COVID 19 este dat de vârstă sau sex, la cei reconfirmaţi cu boala, nu. „Nu poate fi creată, atât din statisticile noastre, cât şi din studiile internaţionale, o corelaţie între acest număr mare de teste pozitive şi sex sau vârstă. Cu atât mai mult, dat fiind faptul că noi ca medici infecţionişti am găsit, în cazul acestei boli, o terapie extrem de flexibilă, nu s-a putut găsi nici până acum o corelaţie între medicamentele utilizate şi numărul zilelor de spitalizare, sau mai exact a numărului de zile «pozitive» ale pacientului. În aceste condiţii, ne aşteptăm să apară mai greu negativarea pacientului în următoarea perioadă“, a adăugat Carmen Dorobăţ.

Infecţioniştii consideră că schimbările de structură ale virusului pot duce la modificări ale dinamicii virale într-un sens dorit sau nu de specialişti. „Nici aceste corelaţii între structura genomului şi evoluţia ulterioară a bolii nu au putut fi stabilite, şi eu cred că va mai dura până vom avea aceste informaţii“, a mai spus Carmen Dorobăţ.

Au fost în schimb şi pacienţi asimptomatici care s-au negativat din punctul de vedere al testului şi după 50 de zile. „Este foarte probabil ca în astfel de cazuri să fie vorba de acele valori care privesc încărcătura virală, care este însă în strânsă legătură cu gradul de contagiozitate“, a mai spus Carmen Dorobăţ.