Studiul unui ONG despre degradarea democrației. România, printre țărilor vizat
Statul de drept în Uniunea Europeană se confruntă cu un declin alarmant, în special în Italia, Bulgaria, Slovacia, România și Ungaria, conform unui raport al Uniunii Libertăților Civile pentru Europa (CLUE).
Statul de drept se degradează în UE
Statul de drept continuă să se deterioreze în Uniunea Europeană, conform celei de-a șasea ediții a raportului anual „Liberties Rule of Law”, publicat luni. Acest raport evidențiază o tendință generală, observată în ultimii ani, de punere în discuție a statului de drept.
Raportul, care are cuprinde 1.000 de pagini, a fost elaborat în colaborare de 43 de organizații de apărare a drepturilor omului din 21 de state membre ale UE și a fost coordonat de Uniunea Libertăților Civile pentru Europa.
Fiecare țară are particularitățile sale, însă se remarcă faptul că toate elementele esențiale ale statului de drept, cum ar fi sistemul judiciar, măsurile de combatere a corupției, libertatea presei, separația puterilor, spațiul civic și drepturile omului, au întâmpinat dificultăți asemănătoare și tot mai accentuate în ultimii ani.
Ce arată raportul despre România
În România, recentele alegeri prezidențiale au dezvăluit modul în care TikTok ar putea permite unui ultranaționalist foarte puțin cunoscut să ajungă să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale. Autorii raportului au avertizat, de asemenea, că „democrațiile model”, inclusiv Franța și Germania, din nord-vestul Europei nu au fost nici ele imune la probleme.
Autorii raportului cu privire la statul de drept, consideră că în Ungaria este „autocrație electorală”. De asemenea, cercetătorii au detectat o „regresie semnificativă” a statului de drept în 2024. Presiunea asupra grupurilor neguvernamentale și a presei s-a intensificat după lansarea biroului care are rolul de protecție a suveranității din Ungaria, care are competențe de a investiga maghiarii activi în viața publică.
Statul de drept, în declin
Viktor Zoltán Kazai, unul dintre autorii raportului, a declarat: „Observăm un număr mare de ţări în care statul de drept continuă să se degradeze, şi anume în Italia, Slovacia, România şi Ungaria, bineînţeles”.
Mai mult, Viktor Zoltán Kazai mai subliniat: „Motivul este că UE nu este suficient de puternică în răspunsul pe care-l dă declinului statului de drept. Dacă încălcările statului de drept sunt autorizate, chiar tacit, atunci asta îi încurajează pe şefii de guvern să deterioreze şi mai mult statul de drept”.
Analiza pe grupe
Ţări în stagnare: sunt state membre UE care au rămas pe loc sau care au făcut progrese minime la indicatorii statului drept, un grup din care fac parte Grecia, Irlanda, Malta, Olanda şi Spania.
Ţări în alunecare: sunt democraţii model ca Belgia, Franţa, Germania şi Suedia, care au înregistrat scăderi izolate – dar îngrijorătoare – în anumite domenii.
Deconstructorii: sunt ţări în care statul de drept este subminat în mod sistematic şi intenţionat în aproape toate domeniile. Acesta este grupul din care fac parte Italia, Bulgaria, Croaţia, România şi Slovacia.
Conform raportului, Ungaria condusă de Viktor Orban continuă să fie veriga slabă a statului de drept. Totuși, anumite țări au făcut eforturi semnificative pentru a îmbunătăți statul de drept la nivel național.
Bulgaria și statul de drept
În Bulgaria, raportul a examinat modul în care investigațiile anticorupție au fost inițiate împotriva unor oponenți politici de marcă ai guvernului.
În Slovacia, au fost semnalate îngrijorări cu privire la numeroasele modificări aduse de guvernul populist naționalist condus de Robert Fico, inclusiv desființarea biroului procurorului general și un proiect de lege „pe model rusesc” care ar impune ca ONG-urile să fie etichetate ca „organizații susținute de străini” dacă primesc mai mult de 4.0200 euro din surse externe.
Polonia este văzută ca „un model de urmat”, deoarece noul Guvern a încercat să restaureze independența justiţiei şi pluralismul presei, deşi fără a obţine progrese semnificative, ceea ce evidenţiază dificultatea de a aborda problema independenţei compromise a instituţiilor, arată raportul potrivit theguardian.com.