Adio pensie specială? Iohannis ar putea rămâne fără privilegiile de „rege” după mandat!

Klaus Iohannis (65 de ani) și-a anunțat demisia cu o zi înainte ca Parlamentul să înceapă procedura care, teoretic, ar fi putut duce la pierderea tuturor beneficiilor de președinte pensionar. Este vorba despre pensia de circa 2.000 de euro, vilă, mașină de protocol, doi angajați, pază etc.

Președintele României beneficiază de mai multe avantaje și privilegii după ce își încheie mandatul, conform legislației în vigoare, adică Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român.

Klaus Iohannis (65 de ani) și-a anunțat demisia cu o zi înainte ca Parlamentul să înceapă procedura care, teoretic, ar fi putut duce la pierderea tuturor beneficiilor de președinte pensionar. Este vorba despre pensia de circa 2.000 de euro, vilă, mașină de protocol, doi angajați, pază etc.

Președintele României beneficiază de mai multe avantaje și privilegii după ce își încheie mandatul, conform legislației în vigoare, adică Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român.
auto skip

În primul rând, fostul președinte Klaus Iohannis va beneficia de o indemnizație lunară pe viață echivalentă cu 75% din salariul brut pe care îl avea în funcție. În 2024, salariul net al președintelui era de aproximativ 186.000 de lei conform ultimei declarații de avere depuse în luna mai a anului trecut. Asta înseamnă un venit lunar de 15.500 de lei, adică 3.100 de euro net. 75% din această sumă înseamnă 2.325 de euro lunar.

Această indemnizație poate fi cumulată cu alte venituri ale președintelui, obținute ca venituri salariale sau cu titlu de pensie.

Astfel, Anton Hadăr, președinte Alma Mater, spune că pensia pe care o va încasa Iohannis în calitate de pensionar ca urmare a carierei sale didactice se va ridica la 8.500 de lei, adică circa 1.700 de euro.

„Cu aproximare, normal, că n-am acces la informații legate de câștigurile sale, cred că va lua puțin peste 100 puncte, asta însumează vreo 8.500 lei. Nu va prinde cinci cifre, va fi un număr format din patru cifre, pentru că în anii de predare, la început de drum, până s-a titularizat, a avut salariu foarte mic. Nici în zona primăriei nu s-a câștigat foarte bine, azi se câștigă mai bine. Dacă nu era președinția cred că ar fi ieșit cu o pensie mică, 5-6.000 ca profesor de liceu, chiar și dacă ar fi rămas inspector”, spune Anton Hadăr, președinte Alma Mater, potrivit Digi24.

Asta înseamnă un venit din cele două pensii de circa 4.000 de euro.

Locuință de protocol, mașină și pază

Are dreptul la o locuință de protocol, pusă la dispoziție de RA-APPS, cu obligația de a suporta cheltuielile de întreținere. El are dreptul și la „un spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar, ambele atribuite cu destinația de reședință”.

Președintele beneficiază de pază și protecție, precum și folosința gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecție și Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.

El poate efectua, la cerere, un control medical complet anual, în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”.

Membrii de familie ai titularului beneficiază de dreptul de folosință gratuită a reședinței fostului președinte, numai pe durata vieții titularului și vor elibera locuința în termen de 60 de zile.

Dacă fostul președinte este condamnat definitiv pentru fapte de corupție, își pierde toate beneficiile.

El poate renunța voluntar la aceste drepturi. Aceste privilegii sunt similare cu cele acordate foștilor șefi de stat din alte țări europene și sunt menite să asigure un statut decent și securitate după încheierea mandatului.

Nu se știe ce locuință de protocol va obține

Conform informațiilor disponibile până în prezent, nu există o decizie oficială privind locuința de protocol care îi va fi atribuită fostului președinte Klaus Iohannis după încheierea mandatului său. Administrația Prezidențială a declarat că nu a fost depusă nicio solicitare din partea președintelui Iohannis sau a instituției pentru atribuirea unei astfel de locuințe.

Deși au existat speculații referitoare la vila situată pe Bulevardul Aviatorilor nr. 86 din București, care a fost renovată cu aproximativ 9 milioane de euro, surse guvernamentale au indicat că această proprietate nu va fi alocată fostului președinte Iohannis. În schimb, se ia în considerare atribuirea unei alte locuințe de protocol, cum ar fi Vila Lac 2.

Până la o comunicare oficială, detaliile privind locuința de protocol destinată fostului președinte Klaus Iohannis rămân neconfirmate.

Risca să piardă beneficiile. Primul pas spre suspendare, marți

Legea 406/2001 prevede trei excepții de la obținerea acestor beneficii: încetarea calității de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.

Teoretic, președintele putea să piardă toate aceste beneficii dacă ar fi fost suspendat în urma unui referendum.

Demiterea unui președinte al României prin referendum este reglementată de Constituția României și presupune mai mulți pași legali.

Primul pas necesar s-ar fi făcut chiar marți, când camerele reunite ale Parlamentului ar fi trebuit să voteze cererea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis, depusă de Opoziţie.

Președintele poate fi demis dacă Parlamentul adoptă o rezoluție prin care se constată încălcarea gravă a Constituției. Decizia trebuie să fie adoptată de două treimi dintre membrii celor două Camere ale Parlamentului (Senat și Camera Deputaților).

Pentru ca suspendarea să fie aprobată în plenul reunit, sunt necesare 233 de voturi. Partidele care au inițiat procedura de suspendare- POT, AUR, SOS și USR – au 215 voturi în total. Nu este exclus ca Opoziția să fi obținut niște voturi de la minorități, PSD sau PNL.

Următorul pas ar fi fost convocarea unui referendum național pentru a validarea sau respingerea deciziei Parlamentului. Referendumul poate fi organizat doar dacă Parlamentul aprobă acest demers cu o majoritate de două treimi din membrii celor două Camere.

La referendumul național, cetățenii români sunt întrebați dacă sunt de acord sau nu cu demiterea președintelui. Pentru ca demiterea să fie validă, este necesar ca participarea la referendum să fie de cel puțin 30% din numărul total al alegătorilor, iar majoritatea celor care votează trebuie să susțină demiterea președintelui.

Dacă se îndeplinesc toate aceste condiții și majoritatea voturilor sunt pentru demitere, președintele este demis. Dacă nu se întrunesc aceste condiții (de exemplu, dacă nu se ajunge la 30% prezență sau dacă majoritatea nu susține demiterea), președintele rămâne în funcție.