Elevul care și-a înjunghiat în gât profesoara, internat într-un centru de minori. Ediz Yeniatakan a intuit că „legea îl protejează” încă de când plănuia fapta

Ediz Yeniatakan (17 ani), elevul care pe data de 5 aprilie 2023 a înjunghiat-o în gât pe o profesoară de la Colegiul Național „Ion Creangă” din București, s-a ales cu o pedeapsă scăzută cu doi ani în urma apelului.

Profesoara atacată primește 20.000 de euro daune morale

Încă de când plănuia atacul, Ediz Yeniatakan aprecia că va primi „maximum 3 ani de închisoare și restul în mental asylum”, iar instanța i-a confirmat calculele, într-o oarecare măsură: i-a dat 5 ani într-un centru de detenție pentru minori.

Presa a consultat hotărârea Curții de Apel București din data de 14 ianuarie 2025, pentru a afla care au fost motivele care i-au determinat pe judecători să-i scadă pedeapsa lui Ediz Yeniatakan pentru atacul cu armă albă de la Colegiul Național „Ion Creangă”, dar și de ce victima acestuia a primit 20.000 de euro daune morale, în loc de 50.000 de euro, cât câștigase la tribunal, coform Libertatea.

Reaminitim că pe data de 5 aprilie 2023, Ediz Yeniatakan a intrat în sala de clasă cu un cuțit, s-a așezat într-o bancă, iar în momentul în care profesoara a ajuns în dreptul lui s-a ridicat și a lovit-o cu cuțitul în gât. Profesoara a reușit să blocheze lovitura cu mâna stângă, însă lama cuțitului i-a produs o tăietură la gât cu adâncimea de 3 milimetri. Elevul n-a mai continuat atacul, profesoara reușind să îi ia cuțitul din mână și să îl pună pe catedră. Atât pe fond, cât și în apel, judecătorii au apreciat că reflexul de autoapărare al victimei a schimbat deznodământul acțiunii lui Ediz Yeniatakan. Dacă profesoara n-ar fi ridicat mâna stângă și n-ar fi făcut un pas în spate, „leziunile ar fi fost, cel mai probabil, fatale”.

Pe întregul parcurs al procesului, avocatul lui Ediz Yeniatakan a încercat să îi convingă pe judecători să schimbe încadrarea juridică a faptelor acestuia din tentativă de omor în lovire și alte violențe, pe motiv că „acesta nu a avut intenţia de a o ucide pe persoana vătămată, ci doar de a o speria, de a o răni în mod superficial, acţionând într-un moment de inconştienţă şi durere psihică”.

Elevul și-a recunoscut intenția criminală

Judecătorii de la Curtea de Apel București, în acord cu instanța de fond, au reținut contrariul, anume că elevul și-a planificat atacul cu o lună înainte, că s-a lăudat colegilor cu fapta pe care o pregătea și, nu în ultimul rând, că el însuși a recunoscut că avea intenția de a ucide:

„Instanţa de control judiciar are în vedere următoarele aspecte, care, coroborate probator, relevă intenţia inculpatului de a ucide persoana vătămată:

Inculpatul a lovit victima cu un cuţit (având o lungime totală de 20 cm – din care lama avea 10 cm), obiect vulnerant al cărui potenţialul tanato-generator era, în mod evident, unul extrem de ridicat, aspect care a fost asumat de către inculpat.

Regiunea anatomică vizată, respectiv zona gâtului, zonă în care un traumatism realizat prin tăiere/înţepare putea conduce la producerea decesului. Doar aspecte independente de voinţa inculpatului, precum reacţia instinctuală de apărare a victimei şi hazardul, făcând ca acţiunea violentă a inculpatului să nu fi avut urmări ireversibile.

Folosirea violentă a cuţitului pentru atacarea victimei, atacul fiind orientat în mod voluntar şi conştient spre zona vitală: «S-a ridicat în picioare şi a lovit, cred că, după percepţia mea, cu putere, ca şi cum voia să rănească către zona gâtului» – declaraţie martor (…). «A îndreptat acel obiect spre gâtul profesoarei, printr-o poziţie de împins înainte, iar eu am perceput că voia să-l înfigă» – declaraţie martor (…). «Am scos cu rapiditate cuţitul din buzunar şi am dat lovitura cu cuţitul în arc, de la dreapta la stânga. Am pus accent în mintea mea pe rapiditatea loviturii, voiam doar ca această lovitură să se întâmple…

Motivul pentru care am dat spre gât şi nu într-o zonă în care avea haine, a fost că în zona cu haine nu ar fi fost suficient, iar fapta mea nu ar fi dus la arestare…» – declaraţia inculpatului în faţa instanţei de apel. «De aceea m-am gândit la cea mai gravă faptă, respectiv tentativă la omor. Am atacat într-o zonă vitală pentru a primi o pedeapsă mai mare decât în cazul unei infracțiuni de lovire sau alte violențe» – declaraţia inculpatului în faţa primei instanţe.

Manifestarea neechivocă a intenţiei de a-şi ucide profesoara de limba japoneză, chiar în ziua în care a executat atacul asupra acesteia, intenţie comunicată colegilor săi. În acord cu instanța de fond, Curtea reține că, deși potrivit raportului de expertiză medico-legală menţionat, leziunile (cuantificate în 3-4 zile de îngrijiri medicale) nu au pus în primejdie viața victimei, acest fapt nu are influență asupra încadrării juridice, întrucât din ansamblul mijloacelor de probă administrate rezultă, cu suficienţă, că inculpatul a acționat cu intenția directă de a suprima viața victimei, acceptând rezultatul periculos al faptei sale. Rezultă, așadar, că este vădit nefondată solicitarea inculpatului de a se reține săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violenţe. În tot acest context argumentativ, Curtea constată că, în mod corect, instanța de fond a reținut că fapta premeditată a inculpatului, de a lovi cu un cuţit pe persoana vătămată (Puchea Andreea Raluca – n.r.) în zona gâtului, provocându-i o leziune traumatică ce a necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat”, reține Curtea de Apel București în Hotărârea 14/2025.

Motivele reducerii pedepsei aplicate elevului criminal

Pe data de 11 iulie 2024, Tribunalul București l-a condamnat pe Ediz Yeniatakan la măsura educativă a internării, timp de 7 ani, într-un centru de detenție. Curtea de Apel București i-a scăzut 2 ani din condamnarea primită pe fond, pentru următoarele considerente: „Referitor la criteriul naturii şi a frecvenţei infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, Curtea urmează a avea în vedere faptul că, potrivit fișei de cazier judiciar, inculpatul (Yeniatakan Ediz – n.r.) nu este cunoscut cu antecedente penale, însă acest aspect nu reprezintă o performanţă civică deosebită, ci o stare de normalitate în rândul minorilor care, de altfel, nu răspund penal până la vârsta de 14 ani. Faptul că la 16 ani şi 11 luni (n.r. – pe data de 5 aprilie 2023), inculpatul a săvârşit o infracţiune extrem de gravă, determină concluzia că acesta constituie un real pericol pentru societate, justificându-se izolarea sa pentru o perioadă determinată de timp.

În ceea ce privește conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, Curtea reține că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând și descriind săvârșirea faptei în modalitatea reținută de organele de urmărire penală. Curtea reține că fapta de tentativă de omor calificat prezintă o gravitate însemnată, nu din perspectiva rezultatului produs, ci prin prisma urmărilor care s-ar fi putut produce.

În cazul de faţă, Curtea consideră că, prin modalitatea de săvârşire a faptei, inculpatul denotă un grad foarte mare de indiferenţă şi o totală lipsă de respect faţă de integritatea corporală şi faţă de viaţa unei alte persoane şi o periculozitate concretă sporită care să fie suficientă pentru a-l priva de libertate. Este evident ca acesta nu are niciun fel de respect pentru orice normă legală sau considerație pentru obstacolele care apar în calea lui, neavând niciun fel de problemă în a săvârşi infracțiuni grave, fără niciun fel de teamă pentru repercusiunile ce vor decurge din comiterea acestor fapte.

Un astfel de comportament nu poate conduce decât la concluzia că acest inculpat este periculos pentru societate. În atare condiţii, numai măsura educativă a internării într-un centru de detenţie reflectă toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a sancţiunilor, dându-se relevanţă şi principiului proporţionalităţii între gravitatea faptelor comise şi profilul socio-moral şi de personalitate al inculpatului, astfel încât aceasta este adecvată pentru reeducarea inculpatului și pentru atingerea scopului sancţiunii.

Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că reeducarea sau îndreptarea condamnatului constă în aptitudinea pedepsei/măsurii educative de a înlătura relele convingeri şi deprinderi ale acestuia şi a inocula valenţe comportamentale în strictă concordanţă cu cerinţele de respectare a dispoziţiilor cuprinse în normele de drept penal. Centrarea măsurii educative pe vindecare și nu pe pedepsirea minorului este un deziderat valid, însă este necesară analiza comportamentului minorului din perspectiva dezvoltării sale precum și a capacității acestuia de a-și da seama de însemnătatea faptei săvârșite.

De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere că măsurile educative nu trebuie să reprezinte o încurajare pentru inculpat sau pentru alți minori de a săvârși fapte grave îndreptate împotriva vieții persoanelor având convingerea că sancțiunea pe care o vor primi va fi nesemnificativă.

Este adevărat că necesitatea aplicării unei pedepse şi evaluarea cuantumului acesteia trebuie să se înfăptuiască sub semnul fermităţii, însă, în acest domeniu, fermitatea nu înseamnă neapărat aplicarea unei pedepse/măsuri educative severe, ci a unui tratament penal corespunzător, adecvat pericolului social al faptei şi persoanei făptuitorului, apt să-i realizeze cu maximă eficienţă finalitatea educativ-preventivă – ceea ce în speţa de față se poate realiza prin aplicarea măsurii educative a internării într-un centru de detenţie pe perioada minimă, de 5 (cinci) ani”, conchid judecătorii în motivarea deciziei de condamnare.

Instanța i-a „tăiat” profesoarei mai bine de jumătate din daunele morale

Prin aceeași soluție definitivă, victima s-a ales cu diminuarea daunelor morale de la 50.000 de euro (cât îi acordase Tribunalul București) la 20.000 de euro.

Iată de ce a apreciat Curtea de Apel București că victima lui Ediz Yeniatakan merită mai puțin:

„Curtea consideră că suferinţele produse părții civile ca urmare a agresiunii cu cuţitul din partea propriului elev, în timpul orelor de curs, a reprezentat un moment foarte dificil care nu a putut fi depăşit uşor. Prin urmare, suferinţa părţii civile generată de starea de angoasă, de nesiguranţă, de neîncredere, de impactul emoţional negativ generat de acţiunile inculpatului, se concretizează într-un prejudiciu nepatrimonial care trebuie acoperit de către inculpat.

Este incontestabil că fapta inculpatului a afectat psihicul şi viaţa socială a victimei, însă, în opinia Curţii, raportat la prejudiciul estetic şi funcţional temporar suferit, situaţia profesională a părţii civile (cadru didactic – sub acest aspect, cel puţin o perioadă de timp, existând stare normală de angoasă/frică la orele de curs), vârsta şi personalitatea părţii civile (persoană tânără, la debutul carierei), obligarea inculpatului la plata sumei de 50.000 euro nu se justifică, acest cuantum fiind prea mare, nereflectând în mod real prejudiciul moral produs părții civile.

Curtea subliniază că daunele morale nu au rolul de a asigura suportul material al existenţei părții civile, pentru întreaga ei viață, ci de a compensa, într-un mod lipsit de ostentaţie, suferinţa pricinuită de acţiunile violente ale inculpatului îndreptate împotriva vieţii şi integrităţii sale corporale, astfel încât cuantumul lor trebuie să fie moderat, fără a se constitui într-un prilej de îmbogăţire fără justă cauză de pe urma acţiunilor culpabile ale unei alte persoane.

În raport de toate aceste considerente, Curtea apreciază că daunele în cuantum de 20.000 euro pentru partea civilă (Puchea Andreea Raluca – n.r.) sunt apte să confere o satisfacție echitabilă”, notează instanța. Ediz Yeniatakan a pus mâna pe cuțit „în căutarea unei experiențe noi” Procurorii au reținut în rechizitoriu că, pe parcursul lunii martie 2023, Ediz Yeniatakan s-a tot documentat cu privire la modalitatea de a ucide, apoi s-a hotărât ca victima să fie profesoara lui de limba japoneză, Andreea Raluca Puchea. Ediz Yeniatakan nu a prezentat vreun motiv pentru gestul criminal, ci doar că este în căutarea unei „experiențe noi”, fapt pe care i l-a comunicat unui alt coleg, pe WhatsApp.

Respectivul coleg de liceu l-a prevenit atunci să „stea potolit”, că dacă își va duce la bun sfârșit planul criminal va ajunge la închisoare. Replica lui Ediz Yeniatakan a fost că legislația europeană îl protejează, deoarece e minor: „Maximum 3 ani de închisoare pot primi la vârsta asta, restul sunt în mental asylum”, se lăuda elevul pe WhatsApp. Ulterior, în fața magistraților, elevul și-a cerut iertare pentru fapta pe care a săvârşit-o, însă a arătat că, în acea perioadă, era „tulburat de anumite gânduri”. El a arătat că nu a primit ajutorul de care avea nevoie şi că spera ca, ulterior, să fie abandonat de părinţi, situaţie ce nu s-a întâmplat, ci, dimpotrivă, a fost sprijinit şi iubit de aceştia. Ediz Yeniatakan a precizat mai că, la acest moment, nu mai are acele gânduri şi că în detenţie „cu siguranţă ar involua”.