România și Bulgaria primesc despăgubiri, după ce au fost respinse din Schengen.

Neacceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen a adus celor două state pierderi economice enorme, care ar putea fi acum compensate.

Mai exact, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să evalueze impactul financiar, pierderile economice și daunele aduse mediului de către România și Bulgaria, dar și de către Uniunea Europeană în ansamblu, începând din 2011, din cauza neaderării acestor țări la spațiul de liberă circulație.

De asemenea, Parlamentul a solicitat Comisiei să examineze posibile mecanisme de compensare pentru aceste pierderi.
Compensații pentru România și Bulgaria din cauza excluderii din Schengen

În Rezoluția adoptată de Parlamentul European la 12 iulie 2023, referitoare la aderarea la spațiul Schengen, publicată joi în Monitorul Oficial al UE, se menționează că România și Bulgaria ar trebui să primească compensații pentru pierderile financiare suferite din cauza deciziei considerate „negative și nejustificate”.

Potrivit Rezoluției, cele două state au suferit daune colaterale și ireparabile, inclusiv creșterea emisiilor de CO2 generate de milioanele de vehicule care stau în fiecare an ore în șir la punctele de control de frontieră.

Acest aspect este în contrast cu obiectivele Uniunii Europene în materie de neutralitate climatică.

„Parlamentul invită Comisia să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului de către România și Bulgaria, precum și de către Uniune în ansamblu, începând din 2011, ca urmare a faptului că România și Bulgaria nu sunt membre ale spațiului Schengen.

Comisia ar trebui să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare suferite de Bulgaria și România din cauza deciziei negative și nejustificate adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen, luând în considerare pierderile financiare înregistrate începând din iunie 2011”, potrivit unui comunicat.

Impactul asupra mediului înconjurător

În rezoluție se mai precizează că nivelul ridicat de poluare cauzat de miile de vehicule care stau zilnic la coadă, așteptând ore sau chiar zile pentru a trece frontierele dintre Ungaria și România, România și Bulgaria și Bulgaria și Grecia, este, de asemenea, o amenințare la adresa mediului și sănătății conducătorilor auto, a lucrătorilor vamali și a locuitorilor din zonele de trecere a frontierelor.

Dovezile au arătat că 46.000 de tone de CO2 sunt emise anual din cauza deciziei de a menține controalele la frontierele interne pentru România și Bulgaria și de a nu le accepta în Schengen.

Conform datelor Parlamentului, în 2022, cozile formate de camioanele în așteptare la frontierele vestice ale României depășeau 25 de kilometri.

În schimb, în 2021, timpul de așteptare pentru camioanele care traversau frontierele între statele membre ale spațiului Schengen varia între 10 și 30 de minute, iar pentru multe dintre aceste traversări nu s-au raportat întârzieri.

Aderarea la spațiul Schengen, instrumentalizată de propaganda rusă

Parlamentul European accentuează, de asemenea, importanța evaluării posibilităților curente și viitoare de a adresa problema în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în această chestiune.

„Parlamentul regretă și subliniază cu profundă îngrijorare faptul că decizia negativă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv de propaganda rusă, în detrimentul obiectivelor de politică externă ale UE.

Subliniază că această decizie, deși nu se bazează pe criterii solide din punct de vedere juridic și aplicabile, subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE, inclusiv în țările în curs de aderare”, potrivit Rezoluției Parlamentului European.

Este menționat că integrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen este crucială, deoarece un Schengen extins fără controale la frontierele interne va consolida Uniunea Europeană, potrivit economica.net.